De Ziua Europei, într-o caravană la Sibiu: de la „vibe-ul” simțit de Daniela Cîmpean, la glumele lui Mircea Ureche. „Cel mai bun medic este trenul de Cluj”

De Ziua Europei s-a nimerit ca la Sibiu să fie organizată o discuție pe subiectul „coeziunii europene”. Organizată pe banii UE, de către Primăria din Alba Iulia, în sediul Consiliului Județean Sibiu. Cu președinta instituției la prezidiu, un om de afaceri și un secretar de stat alături și câteva zeci de tineri studenți în față. În mare, discuțiile s-au învârtit în jurul banilor.

„GROW: reGovery and Resilience through cOhesion frame Work” este numele găsit pentru proiectul din fonduri europene prin care Primăria din Alba Iulia organizează „patru dezbateri tematice pe parcursul unei săptămâni în patru locuri de succes privind impactul fondurilor europene asupra României – Alba Iulia, Ciugud, Sibiu și Brașov”.

Dezbaterea de la Sibiu a avut loc tocmai de Ziua Europei, la patru ani distanță de summit-ul european în care 27 de șefi de state și de guverne se întâlneau și pentru o fotografie în Piața Mare a orașului.

„În Sibiu, acest «vibe» european se simte mai mult decât în alte părți. Am umblat mult prin țară și în afara ei”, și-a început președinta CJ Sibiu, Daniela Cîmpean, alocuțiunea din deschiderea dezbaterii. „Sibienii au înțeles ce înseamnă să fie europeni, care sunt beneficiile dar și provocările de a fi parte din Europa și, tototdată, au exploatat la maxim toate oportunitățile pe care aparteneneța la UE ni le oferă”, a continuat senină președinta, în ziua în care instituția pe care o conducea tocmai refuza să explice de ce îi sunt cerute înapoi fondurile europene alocate nerambursabil pentru un proiect. 

Sibiul este declarat de către invitații la dezbatere „un campion al accesării de fonduri”, iar Cîmpean plusează. „Am reușit ca o treime din POR 2014 – 2020 alocat Regiunii Centru să fie atras de județul Sibiu. Ne propunem ca pe viitor, pe lângă investițiile de infrastructură rutieră – deoarece e nevoie să aducem drumurile la standard european – să avem în vedere infrastructura de sănătate”, mai declară Cîmpean, amintind de proiectul Portal Medical.

Și pentru că nu este nimeni cine să o contrazică, umflă rezultatele când afirmă că proiectul în derulare pentru extinderea Aeroportului internațional Sibiu, estimat la 60 de milioane de euro, reprezintă cea mai mare investiție din județul Sibiu după Revoluție (spre reamintire, prima modernizare a Aeroportului, realizată în preajma integrării europene, a costat peste 70 de milioane de euro, bani împrumutați de Primăria și CJ Sibiu).

Studenților invitați la dezbatere, președinta CJ Sibiu le-a și propus să aibă în vedere angajarea în instituția pe care o conduce. „Echipa CJ Sibiu este una care vă va da satisfacția muncii, așa cum o au colegii mei care lucrează la accesarea de fonduri europene”.

Nicolae Mărginean, directorul de comunicare al ADR Centru, Adrian Răulea, secretar de stat în MIPE, Daniela Cîmpean, președinta CJ Sibiu, Mircea Ureche, președintele consiliului de administrație al Morii Cibin și Robert Lupițu, moderatorul întâlnirii 

E bine

După ce Adrian Răulea – sibianul pus de liberali în locul lui Cristian Roman drept secretar de stat la Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene – vorbește plat despre descentralizare și despre strategii. „Este foarte clar unde vrem să ajungem în cinci ani, în zece ani. Încă trebuie să investim în infrastructura de bază, asta este”, mai amintește Răulea, care apoi vorbește despre competitivitatea de business, despre administrație, societate civilă, „Astfel văd politica de coeziune: mergem mai departe, către cetățean, prin descentralizare”.

Nicolae Mărginean conduce comunicarea Agenției de Dezvoltare Regională Centru și este invitat să vorbească tot despre banii care pot fi accesați pentru proiecte. „Doi sibieni care își fac treaba foarte bine”, își începe Mărginean discursul făcând referire la Cîmpean și Răulea.

„Aici e bine: vorbim despre cum să facem lucrurile mai bine, pe când în altă parte vorbim despre că nu prea sunt metri de autostradă, că nu există investitori, capitole la care Sibiul este printre primele din țară. Sibiul are un ritm de creștere mai mare decât toate celelalte județe din Transilvania”, afirmă Mărginean, care pune Sibiul înaintea Mureșului și Brașovului, după ce, înainte de aderarea la UE, ar fi fost înapoia acestora.

„Sibiul are cea mai extinsă rețea de drumuri reabilitate din țară. La fel, despre investițiile în infrastructura de sănătate nu are rost să mai vorbim, a vorbit doamna președintă”, adaugă Mărginean.

Valea Oltului și trenul de Cluj

Aproximativ jumătate de oră mai târziu a vorbit și Mircea Ureche, președintele Consiliului de administrație al Morii Cibin. Singurul om de afaceri de la prezidiu, Ureche este primul care atrage atenția că nu totul e roz și cere permisiunea unor glume. „A spus doamna președintă că a umblat mult prin țară și prin lume. Dar nu a spus că cel mai mult a stat pe Valea Oltului. Doamna președintă, blocajul de pe Valea Oltului este în județul Sibiu”, i-a adus aminte Ureche președintei CJ Sibiu.

După care omul de afaceri a făcut aluzie și la lăudatele investiții în infrastructura de sănătate. „Am auzit o glumă care circulă și la Sibiu, și la Alba: cel mai bun medic este trenul de Cluj”.

Din punctul său de vedere, integrarea în Uniunea Europeană a creat o concurență neloială afacerilor românești. „Mai ales despre bani este vorba: 90% dintre cei care văd lucrurile din afară, inclusiv autoritățile, nu au luat în seamă componenta concurenței neloiale. Noi, în România, am fost printre primii care ne-am deschis larg piața, de aceea multe firme s-au cam dus. Mare lucru nu producem, produc firme din afară. Mare parte din bani primiți nerambursabil se întorc tot în UE, pe bunuri: noi nu mai producem nici măcar șuruburi. Dar e bine. Românii nu sunt nici atât de educați și nici atât naționaliști să cumpere produse românești. Eu mă uit în coșurile oamenilor: cumpără ceea ce le ia ochii. Dacă ne uităm acum la balanța comercială, o să vedeți că românii sunt bine «mâncați». Din afară”, afirmă Ureche în fața studenților.

Omul de afaceri laudă inițiativele din Ungaria sau Polonia, unde – consideră el – banii europeni se accesează mult mai ușor. „Eu mi-aș spune oful și părerea. În accesarea fondurilor europene sunt foarte importante caietele de sarcini, reglementările scrise. 984 de pagini am semnat pentru un proiect, fiecare pagină apoi a trebuit multiplicată în șase. În Polonia, pentru un asemenea proiect ar fi trebuit 30-40 de pagini, iar în Irlanda se iau pe propria răspundere banii. Cu cât reglementările sunt mai stufoase, cu atât e mai dificil”, a mai spus Ureche, nemulțumit și de faptul că autoritățile din România nu iau în calcul modificarea condițiilor de sustenabilitate a proiectelor, ca urmare a efectelor pandemiei. „Proiectele finalizate în 2020 – 2021 au dat piept cu totul cu alte condiții. Creditele bancare s-au scumpit, gazul și curentul s-au scumpit, nu ai cum să devii rentabil: sunt oameni care riscă tot. Dacă s-a putut amâna o olimpiadă, trebuie legiferat să se acorde o perioadă de grație de trei – patru ani, care se suprapune pe această perioadă. Nu trebuie să îi obligăm pe oameni să scoată profit din condei: haideți să le acordăm o perioadă de grație, nu avem cum un plan de afaceri din 2016 – 2018 să se suprapună cu ceea ce se întâmplă în 2023 – 2024”.

Întrebările studenților

După mai bine de o oră și un sfert, studenții din sală sunt invitați să adreseze întrebări. „Consider că este important să comemorăm și imaginea lui Lucian Blaga (s-a născut pe 9/21 mai 1895. -n.r.), care pe lângă filosof, a fost un diplomat de carieră care a atras atenția asupra țării noastre într-o manieră foarte pozitivă. Că o țară se conduce prin prisma unui interes național. În ce măsură putem vorbi de o dependeță a României de fondurile Europene?”, a fost prima întrebare lansată de un student al Universității „Lucian Blaga” din Sibiu.

Care a insistat și asupra exemplelor pozitive folosite de Mircea Ureche – Ungaria și Polonia, state ai căror lideri au intrat de mai multe ori în conflict cu restul membrilor Uniunii Europene pe chestiuni de principii. Conflicte care, mai nou, aduc în discuție reducerea alocării de fonduri nerambursabile pentru statele care nu acceptă deciziile majorității. ”În ce măsură poate fi văzută acordarea de fonduri ca o unealtă de constrângere?”, a fost întrebarea care s-a născut în acest context.

La ambele întrebări a ales să răspundă Daniela Cîmpean. „Dacă suntem dependenți sau nu de fondurile europene, eu vă dau exemplele de la Sibiu: din 2017 până acum 1,17 miliarde de euro au intrat în Sibiu, din care 1,14 miliarde sunt fonduri europene. Modelul de la Sibiu este aplicat în toată țara. Da, suntem dependenți de fondurile europene”. La a doua întrebare a invocat experiența pe care o are în Comitetul European Regiunilor, for consultativ al Uniunii Europene. „Acolo avizăm legislația cu impact asupra regiunilor: singurul interes care se urmărește este cel al cetățeanului. Nu am simțit că fondurile pot fi folosite cu titlu de șantaj. Că anumite state sunt mai rebele, așa e peste tot, Polonia și Ungaria au forțat anumite limite, e adevărat, de aceea se discută despre sancțiuni, dar asta este Europa, cu bune și cu rele”. 

Mircea Ureche a revenit, insistând pe „unitatea” de care dau dovadă ungurii și polonezii. „Puțin ne interesează că ei au altă vizuune, că sunt mai rebeli: ei au luat mult mai ușor fondurile europene”.

O altă studentă de la Studii de securitate, s-a adresat secretarului de stat. „Cât de mult se poate dezvolta țara, având în vedere datoriile acumulate după 1990? Pot acestea încetini procesul de dezvoltare?”. Adrian Răulea a răspuns general. „Multe țării s-au dezvoltat pe credit, deci nu văd un impediment în acest lucru. Cred că în ultimii 15 ani se poate vedea de unde am plecat și unde am ajuns”.

Seria întrebărilor s-a încheiat cu cea a tinerilor din țara noastră care, după specializarea în diferite domenii, aleg să plece din țară. Răspunsurile au fost, de asemenea, generaliste. 

Din sală mai este amintit faptul că pe 9/21 mai 1877 a avut loc sesiunea extraordinară a Adunării Deputaţilor pentru proclamarea independenţei de stat a României faţă de Imperiul Otoman. 

Una din ultimele concluzii aparține președintei CJ Sibiu. „Ne-ați făcut un cadou foarte frumos, acest dialog cu acești tineri frumoși. Viitorul sună bine pentru Sibiu. Mă simt norocoasă că fac parte dintr-o țară care a decis să facă acest pas către Europa”.

După aproximativ două ore, întâlnirea s-a încheiat cu aplauze.

Abonează-te la canalul de WhatsApp al Turnul Sfatului pentru a afla în timp real știrile relevante de la Sibiu: accesează linkul de aici și apasă opțiunea Follow (Urmăriți).

Dacă ți-a plăcut, distribuie articolul și prietenilor tăi

de Traian Deleanu

Investigații, Administrație
Telefon:
0740 039 148
E-mail: traian[at]turnulsfatului.ro