Una albă la Păuca, alta neagră la Cisnădie. Direcția de Cultură atrage atenția asupra intervențiilor la clădirile-monumente

Primăria Păuca reprezintă un exemplu pozitiv despre cum proprietarii de clădiri considerate monumente pot să dezvolte proiecte de eficientizare energetică, fără a afecta valoarea arhitecturală și culturală a imobilului. Directorul Direcției Județene pentru Cultură (DJC) Sibiu a vorbit despre acest subiect la ședința Instituției Prefecturii de marți, 30 mai.

Dan Ilie Nanu a amintit că la ora actuală DJC Sibiu gestionează 1.053 de monumente pe întreg teritoriul județului.

Acesta s-a referit la componenta Valul Renovării din PNRR și anume la proiectele pentru intervențiile în domeniul eficienței energetice a clădirilor. Nanu a amintit că la sfârșitul anului 2022 Ministrul Culturii a emis un ordin pentru aprobarea Metodologiei de intervenţie pentru abordarea non-invazivă a eficienţei energetice în clădiri cu valoare istorică şi arhitecturală. Documentul prevede categorii de intervenţii specifice pentru clădirile cu valoare istorică și arhitecturală. În același timp, a precizat că cerințele din Legea 372/2005 privind performanța energetică a clădirilor nu se aplică la clădiri utilizate ca lăcașuri de cult. Și anume nu se pot instala panouri fotovoltaice pe acoperișuri: „Dar legea pretinde că acolo unde sunt spații sau curțile sunt mai mari să se poată monta aceste panouri fotovoltaice”.

Potrivit lui, Primăria Păuca (foto principală) este un exemplu pozitiv în acest sens: „În loc de a pune panourile fotovoltaice pe clădire, au ales soluția unui complex de panouri în curtea primăriei (foto sus), îmbinând astfel protecția mașinii în caz de vreme nefavorabilă cu producerea de curent. Este un exemplu pozitiv”. Nanu a oferit și un exemplu negativ în acest sens - cel al Bisericii evanghelice din Cisnădie (foto jos): „Biserica are lângă ea casa parohială, pe care au pus panouri, ceea ce e interzis prin lege”.

Foto: DJC Sibiu

În cadrul ședinței șeful DJC Sibiu a mai vorbit despre problemele clădirilor istorice: lipsa de corelare a tipurilor de materiale şi înţelegerea redusă a modului de comportament al clădirilor istorice; aplicarea de termosisteme care utilizează materiale de tip polistiren precum și soluțiile de consolidare sau reabilitate structurală cu materiale impermeabile la vaporii de apă sau modificarea tipului de învelitoare a acoperișului.

„Bineînțeles că atunci când ne referim la imobilele cu importanță culturală și arhitecturală, eficiența energetică nu presupune economia de resurse energetice similare unei construcții noi, ci optimizarea comportamentului energetic al acesteia. Se estimează că în urma unei intervenții non-invazive de eficiență energetică consumul energetic va putea fi redus cu circa 20 până la 50% față de valorile inițiale”, a mai explicat funcționarul.

„Proiectele de eficiență energetică vor lua în considerare atât valoarea arhitecturală a clădirilor, cât și a contextului în care acestea se află, adică din punct de vedere istoric, urbanistic, teritorial, peisagistic. Și vor avea ca scop buna conservare a clădirii și păstrarea și transmiterea acesteia în forma cât mai proprie. În același timp, sunt de evitat atât lucrurile care ignoră valoarea culturală și arhitecturală, intervențiile exterioare care distrug decorațiile, cât și cele care ignoră cerințele actuale legale (...)”, a mai adăugat Nanu.

Acesta a acuzat sibienii că nu respectă prevederile legale. „Peste 50% dintre cetățeni, din datele noastre, merg pe principiul Hoțul neprins este negustor cinstit(...)”, a conchis șeful DJC Sibiu.

Abonează-te la canalul de WhatsApp al Turnul Sfatului pentru a afla în timp real știrile relevante de la Sibiu: accesează linkul de aici și apasă opțiunea Follow (Urmăriți).