Un olandez stabilit în România face o analiză a turismului nostru: ”Nu a convenit multora remarca mea că Sibiul este un punct bun de pornire”. ”Degeaba promovăm litoralul, dacă știm că avem câțiva zeci de kilometri de litoral supra-aglomerat”

Daniel van Soest, un antropolog olandez care s-a stabilit de câțiva ani în România, și care deține și o proprietate în Sibiu, susține că se greșește atunci când se mizează în promovarea turistică pe București, litoral sau sporturile de iarnă. El explică că țările din jur au oferte mult mai bune, în  schimb niciuna nu are peisajele spectaculoase ale munților Carpați, tradițiile nealterate ale locuitorilor din satele de munte, vestigiile săsești din Transilvania, ori locurile sălbatice din Delta Dunării.

”În grădinile palatului Regina Maria mă bucur că bulgarii au avut grijă de patrimoniul românesc, și mă întreb – nu putea să fie la fel în satele săsești din România?

Ce frumos este să simți într-un loc toată istoria cu diversitatea ei, și cât de important este să folosim tot ce a rămas tangibil de a lungul vremurilor că să arătăm esență locului?

Dar când am scris că patrimoniul săsesc trebuie restaurat, ca să fie o atracție importantă pentru turiștii străini – nu a convenit multora, la fel ca remarcă mea că Sibiul este un punct bun de pornire pentru vacanță străinului în România. În Ardeal s-au bucurat, dar extracarpatic oamenii s-au cam ofticat – iar Sibiul? Am primit sfaturi despre ce merită vizitat în România „proprie”, castele, palate, cule, biserici, mănăstiri, etc”, spune Daniel van Soest.

Citește și: 

Un olandez prins între Suceava și Sibiu: ”România este condusă de un grup de oameni care pun interesele lor particulare deasupra intereselor țării”

El susține că punctele tari ale turismului românesc ar trebui să fie natură sălbatică – lanțul Munților Carpați și Delta Dunării și peisajele culturale.

”Când comparăm astea două destinații, lanțul Munților Carpați și Delta Dunării, cu restul Europei putem spune că sunt unice, curate, pline de floră și faună și la fel de important – vaste și aproape goale - nu ca în restul Europei unde totul este semi-urbanizat, acolo dacă ieși în natură te simți că într-un parc aranjat, exit-ul e tot timpul aproape și peste colț găsești chioșcul. În România poți să te simți into the wild că nicăieri în restul Europei”, explică olandezul.

Comentariul lui Daniel van Soest:

După o vară plină cu turiști La Malu’ Bistriței mă aflu acum în Balcic și termin ce a mai rămas de scris despre dezvoltarea turismului în România. Aici în grădinile palatului Regina Maria mă bucur că bulgarii au avut grijă de patrimoniul românesc, și mă întreb – nu putea să fie la fel în satele săsești din România?

Ce frumos este să simți într-un loc toată istoria cu diversitatea ei, și cât de important este să folosim tot ce a rămas tangibil de a lungul vremurilor că să arătăm esență locului?

Dar când am scris că patrimoniul săsesc trebuie restaurat, ca să fie o atracție importantă pentru turiștii străini – nu a convenit multora, la fel ca remarcă mea că Sibiul este un punct bun de pornire pentru vacanță străinului în România. În Ardeal s-au bucurat, dar extracarpatic oamenii s-au cam ofticat – iar Sibiul? Am primit sfaturi despre ce merită vizitat în România „proprie”, castele, palate, cule, biserici, mănăstiri, etc.

Noi locuim în Cârlibaba (punctul unde pui harta României în cui), dar facem multe drumuri la Constanța, de unde provine soția mea, și așa am călătorit de multe ori diagonal prin țară. Avem o hartă de hârtie și de fiecare dată propun un alt traseu ca o posibilă scurtătură a drumului nostru și așa am trecut prin multe locuri în România. Am văzut și culele (la Horezu) și multe mănăstiri pe unde am trecut și vă asigur că nici eu nici turistul străin nu avem nici o preferință etnică când vizităm locuri istorice, știm că suntem în România și suntem interesați de poveștile locurilor și diversitatea culturală chiar este - a unic selling point!

Că să vă conving că discuțiile interetnice nu trebuie să se reflecte în modul în care promovăm turismul - vă dau un exemplu - în primăvară am plecat de pe Aeroportul Sibiu spre Olanda și am văzut un panou turistic dedicat orașului Agnita, în care era o poză mare cu biserica ortodoxă înființată în 1948 și dedesubt mai mici poze cu ansamblu bisericesc săsesc din secolul 13. Nu înțeleg de ce s-au inversat pozele – din lipsa de cultură, din patriotism? Turistul străin se grăbește tot timpul - poate vizitează doar biserica ortodoxă din Agnita (care este interesantă doar pentru enoriași săi), și pleacă mai departe fără să prindă esență locului, cu gândul că zona nu are o istorie bogată. O șansă ratată pentru Agnita, biserica fortificată din Agnita este printre primele biserici fortificate din România. Dacă vrem să promovăm România în mod serios, cred că a venit timpul să ne obișnuim cu actuală formă a hărții României – cu toți adică – să punem sentimentele și divergențele interetnice deoparte și să vorbim că o singură voce când turistul străin ne întreabă – „ce merită vizitat în țară voastră?”

O dată când am lămurit capitulul etnic și ne punem de acord că luăm România ca entitatea principală, va invit să găsim o strategie pentru promovarea turismului, precum ar fi un plan de afacere – cu un studiu de piață și poziționarea noastră în față competitorilor. Lucrurile din start devin mai clare. Degeaba promovăm litoralul românesc, dacă știm că avem câțiva zeci de kilometri de litoral supra-aglomerat și trebuie să concurăm cu mii de kilometri de plaje (super-mișto) din Grecia, Croația și Bulgaria. Nu are rost.

Capitala, aceeași poveste – cineva care e interesat în mod deosebit de România – ca și mine - trebuie să viziteze București-ul, dar pentru un city-break nu este în top-10. Istanbul și Budapesta sunt aproape și chiar în țară avem orașe la fel de frumoase din punct de vedere arhitectural și ca ansamblu cultural.  

Poate turismul de iarnă merită promovat în străinătate? Din păcate tot nu are rost! Când turiștii români mă sfătuiesc să atrag schiori străini la Cârlibaba, zâmbesc - un sfat bine intenționat, dar ireal. Mă bucur cu pârtia din Cârlibaba unde chiar în momentul de față se fac lucrări mari de îmbunătățire, dar este vorba de o singură pârtie. Cum să concurăm cu Munții Alpi, unde fiecare sat are zeci de părții legate între ele, cu rețele interconectate eficient de telecabine, telescaune și teleschiuri?

În Vatra Dornei au pus un gard între două părții, că Doamne ferește să nu ajungi de la unul la celălalt. Cu asemenea condiții și așa o atitudine mai bine nu ne promovăm internațional – ne facem de ras. Poate putem concura pe baza de prețuri, o vacanță de iarnă la noi e mai ieftină. Nici atât! Vecinii noștri ne au tăiat față cu Bansko și Bucovel – chiar și românii pleacă/plecau acolo pentru condiții mai bune și prețuri că la noi.  

Până aici pierdem în față concurenței, dar urmează vestea bună – avem și două atuuri uriașe cu care putem juca în Champions League, pe care le propun că doi stâlpi a strategiei de promovare, fiecare cu un alt public țintă. Primul este natură sălbatică din România și al doilea sunt peisajele culturale – vă explic imediat. Aici nu este loc pentru o analiză SWOT (strenghts and weaknesses/opportunities and threats) cu toate detaliile, dar tot e util să folosim structura ca ordine de gândire.

Punctele tari:

1. Natură sălbatică – lanțul Munților Carpați și Delta Dunării. Când comparăm astea două destinații cu restul Europei putem spune că sunt unice, curate, pline de floră și faună și la fel de important – vaste și aproape goale - nu ca în restul Europei unde totul este semi-urbanizat, acolo dacă ieși în natură te simți că într-un parc aranjat, exit-ul e tot timpul aproape și peste colț găsești chioșcul. În România poți să te simți into the wildcă nicăieri în restul Europei.
2. Peisajele culturale - cultural landscapese un termen pe care îl poți folosi pentru a descrie peisajele unde poți vedea muncă omului de secole, unde peisajul singur povestește multe rânduri de istorie, prin arhitectură, dar și prin cum arătă lanurile, codrii, poteci, cărări și drumuri, poduri, garduri și ziduri etc. Aici să încadrează Bucovina și satele săsești, dar și Argeș, Hunedoara, Horezul, Maramureșul, Ținutul Secuiesc, puteți completa lista mai departe – practic zonele de la poalele munților Carpați la care aș adaugă și munți Apuseni. Zonele unde te poți imagina într-un alt secol, unde încă lucrează meșteșugari, oamenii au animale și grădini, aici se aude muzica ce te trimite în tinerețea strămoșilor noștri, oamenii merg la biserica și la petrecere în haine tradiționale, și când vizitezi satele lor oameni te primesc cu mâncare bună și un pahar - e un mod de viață dispărut în occident. E povestea omului care a trăit într-o relație de iubire cu pământul, unde a lucrat cu dragoste - a arat, a semănat, a recoltat – a sculptat pământul în jurul lui și l-a împodobit cu pomi și flori - toate sunt în armonie cu natură. Omul a respectat pământul, pentru că mereu i-a dat tot ce avea nevoie.

Sălbăticia munților și a deltei care sunt unice în Europa, și peisajele noastre culturale care sunt unice în lume. Pe acești doi stâlpi aș pune baza strategiei de marketing pentru România, atunci când ne adresăm publicul țintă - unul în jurul cluster-ul de cuvinte cheia de marketing natură/ecologie/sport și celălalt cu cluster-ul cultură/ecologie/tradiție.

Puncte slabe:

1. Despre munții Carpați este greu de imaginat să aibă puncte slabe, mărimea lor în sine îi protejează, greu poate fi stricată. Dar pentru turiștii montani, trebuie dezvoltate și marcate traseele, o rețea de cabane bine puse la punct la distanță de o zi de mers pe jos una de celelaltă ar fi de mare folos.
2. Delta Dunării și peisajele culturale sunt vulnerabile, trebuie protejate activ, cu o viziune de viitor. Și cu asta ajung la principalul punct slab al țării - România are o administrație care nu este de încredere - cu ei avem de protejat comorile României. Cu o parte din conducătorii locali cu o etică și o estetică limitată (de multe ori se suprapune) o să avem mari probleme în protecția frumuseții zonelor turistice și promovarea lor. În sectorul ospitalității se pot face eforturi și investiții mari, dar trebuie și susținut de conducerea locală, și chiar de localnici – pentru că toți avem de câștigat cu creșterea turismului în zonele rurale, unde altfel nu prea se mai dezvoltă nimic. Dar mergând pe drum uneori devin pesimist – pădurea nu este bine protejată, patrimoniul nu se menține și peste tot apar inițiative dăunătoare. O groapă de gunoi pe vârf de munte, hale industriale unde nu trebuie, o antena nouă lângă o biserică benedictină din secolul 13 (Herina), un steag uriaș ne-necesar lângă o biserica din timpul renașterii (Bistrița), cariere în zonele naturale, ruinele comunismului nedemolate, plus multe case neterminate, sau încă mai rău - finisate în portocaliu cu un acoperiș albastru în 7 ape. Nu mai văd omul care a iubit cândva pământul, a murit sau a plecat în străinătate și pământului ia atribuit un alt rol, din iubit a devenit slugă, numai bun pentru un câștig instant.

Continuăm cu analiză de oportunități și amenințări – ce influențează din afară strategia noastre?

Oportunități –

1. România nu a fost vizitată de 99% din cetățenii europeni, adică potențialul de creștere a turismului este enorm.
2. România s-a conectat mai bine la rețelele de infrastructură europene, autostrăzile încep să se lege, numărul zborurilor internaționale cresc de la o zi la altă.
3. Dacă întrăm în sfârșit în zona Schengen turiștii străini ajung mai ușor la noi.
4. Oportunitatea cea mare însă este creștere a turismului în sine. Asta va aduce schimbări în România. Dacă turiștii străini vin în țară și admiră și apreciază modul nostru de viață ar putea să aibă un efect pozitiv pe modul în care administrăm, protejăm și promovăm atracțiile turistice. Dar mă tem că e o cursa contra cronometru – vom deveni în timp conștienți de ce trebuie protejat, sau abia după ce s-a distrus prea mult o să ne dăm seama ce am pierdut?

Amenințări -

1. Momentan războiul în Ucraina împiedică turismul în România, mulți evita zonele aproape de granița cu Ucraina.
2. Pe termen lung însă cred că avem de luptat în primul rând cu o imagine proastă, cu stigmele care s-au format în occident despre România. În conștientă colectivă din Occident s-a adunat un amestec complicat de imagini care nu sunt de loc în favorul României și din cauza asta 99% din populația occidentului nu a fost atrasă să vină într-o vacanță în România. Un șir de imagini cu emigranți muncitori, cu cerșetori, cu ajutoare trimise în satele sărace – tot pe un fundal format de primele imagini cu care România s-a introdus/și-a făcut intrareaîn Occident, imaginile cu un impact emoțional puternic, în zilele revoluției din 89. Poate va întrebați de ce tot repet lucrurile negative din istorie – pentru că imaginile sunt foarte persistente, încă nu s-au înlocuit cu ceva mai pozitiv, aici da, dar acolo nu - Occidentul încă nu a făcut un update a memoriei colective în legătură cu România! Pentru asta spun la oricine în străinătate că trebuie să vină în România că să vadă cu ochii lor – și atunci putem explică că imaginile adunate din trecut nu va reprezintă într-un mod complet, România înseamnă mult mai mult decât atât!

Cu mulți străini am stat la masă deasupra hărții României că să le explic ce merită vizitat – o tură cu canoe prin Delta, o urcare prin valea Sâmbetei, pe Moldoveanu, trasee cu bicicletă prin satele săsești, drumul la Sarmisegetuza. Am început să scriu o carte pentru străinii care nu cunosc România cu titlul - „YOUR ROMANIAN HOLIDAY – you didnt know you were planning/a cultural exploration of a stigmatised country”. O carte în care amestec sfaturi turistice cu impresiile mele despre viață de aici și informații de fundal despre multe subiecte tipic românești, în care o să încerc și să dezumflu stigmele occidentale despre România.

Scopul meu este să aibă cartea un impact la fel de mare cât campania ministerului turismului cu influencer-i străini - eu de felul meu sînt un om modest, dar nu când scriu! Atunci vreau să duc o idee până la capăt. Nu o să apelez la nici un minister pentru susținere. O să apelez direct la dumneavoastră, să procurați cartea când e gata și să dați măcar un exemplar unui străin pe care l cunostati și care încă nu a fost în România.

Așa putem schimbă împreună imaginea României în străinătate!

Abonează-te la canalul de WhatsApp al Turnul Sfatului pentru a afla în timp real știrile relevante de la Sibiu: accesează linkul de aici și apasă opțiunea Follow (Urmăriți).

de Alin Bratu

Politic
Telefon:
0745 590 991

alin[at]turnulsfatului.ro