Topul salariilor rectorilor. Sorin Radu de la ULBS e pe locul 7 din 25, la venitul încasat de la universitate

Rectorul ULBS, Sorin Radu, se află pe locul 7, la nivel național, într-un clasament al venitului încasat de la instituția de învățământ pe care o conduce.

Pe primul loc în acest clasament realizat de ziarul Libertatea se află Mihnea Costoiu, rectorul Universității Politehnice din București. El are cel mai mare salariu de rector – 46.631 de lei, neavând însă alte surse de venit.

Pe locul doi se află Puiu Georgescu (Galați), Ioan Abrudan (Univ. Transilvania din Brașov), Valentin Popa (Universitatea din Suceava), Cezar Spânu (Universitatea Craiova) și Sorin Radu.

Conform declarației de avere, Sorin Radu are un salariu de 197.110 lei / anual. Asta înseamnă 16.425 de lei, lunar.

Totuși, rectorul ULBS a încasat în ultimul an, în plus, peste 230 de mii de lei. Astfel, Sorin Radu a primit, conform ultimei sale declarații de avere 48.672 lei – salariu de cercetător, și 126.774 lei, 16.232 lei și 24.472 lei salarii în calitate de manager de proiect. Alți 15.013 lei i-a primit salariu ca îndrumător și coordonator al doctoranzilor.

Tudor Toader, venituri de 141.618 de lei pe lună

Libertatea a analizat veniturile din 2022 ale rectorilor de la 25 de universități din România, aflate în topul publicației Times Higher Education în acest an. Doar două universități din țara noastră se mai regăsesc printre primele 1.000 de instituții la nivel mondial – Academia de Studii Economice și Universitatea de Medicină și Farmacie Carol Davila din Capitală, aflate între pozițiile 800 și 1000.

Rectorul care a încasat cei mai mulți bani în 2022 este cel de la Universitatea Alexandru Ioan Cuza din Iași, Tudorel Toader. 141.618 de lei pe lună, adică peste 28.000 de euro. Practic, în două luni și-ar putea cumpăra o Tesla Model 3 și să mai rămână cu bani. Veniturile câștigate într-un an i-ar putea aduce și un apartament cu o cameră în Dubai, care ajunge la 280.000 de euro.  Deși este cel mai bogat dintre rectorii analizați, cea mai mare parte din veniturile sale nu vin de la universitate.

Doar puțin peste 22.000 de lei provin de la Universitate, adică nici 16% din total, iar restul de la cabinetul său de avocatură sau din pensia pe care o are de la stat.

Ioan Abrudan, rector la Universitatea Transilvania din Brașov, se clasează pe locul doi în acest clasament, având venituri totale de 52.815 lei lunar, mai mult de 10.000 de euro. Majoritatea banilor provin de la universitate, aproape 40.000 de lei, fiind al treilea cel mai mare salariu de rector.

Declarația de avere a lui Sorin Radu

Conform ultimei declarații de avere, depusă în iunie 2023, rectorul ULBS deține un teren agricol în Roșia, de 5.000 de metri pătrați, teren moștenit în anul 2013.

Are, de asemenea, trei case și un apartament. Toate cele trei case se află în Mohu. Una are 140 mp și a fost moștenită în anul 2000. Celelalte două au fost cumpărate în 2020, respectiv 2022 și au 41 și 68 mp.

Familia Radu deține două autoturisme, o Toyota Corolla fabricată în 2009 și un Volkswagen Eoss, fabricat în 2008.

A anunțat că deține în conturi puțin peste 50 de mii de lei și 2.000 de euro. Are, totodată, datorii la bănci, în urma a două credite luate în 2022, 200 de mii de lei.

De unde au universitățile bani de salarii. „N-avem bani pentru salarii, avem doar pentru Safari”

Potrivit legislației, grila de salarizare pentru învățământul universitar se realizează conform a două grade, după numărul de studenți: gradul 1 pentru universitățile cu peste 10.000 de studenți și gradul 2 pentru universitățile cu mai puțin de 10.000 de studenți, informează Libertatea.

Cu toate acestea, legea permite ca salariile de bază pentru personalul didactic şi didactic auxiliar cu funcţii de conducere „să fie corespunzătoare cu cele ale personalului încadrat pe funcţii similare din universităţile de stat de gradul I”. Finanțarea universităților de stat se face printr-un contract încheiat între Ministerul Educației și fiecare universitate în parte prin „granturi de studii calculate per student echivalent, per domeniu, per cicluri de studiu și per limbă de predare”, potrivit Consiliului Național pentru Finanțarea Învățământului Superior.

Din această finanțare, se acoperă: cheltuieli de personal: salarii pentru personalul didactic, auxiliar didactic și nedidactic, personal de cercetare implicat în desfășurarea programelor de studii, sporuri, CAS, alte contribuţii legale, deplasări interne şi internaţionale; cheltuieli materiale: cheltuieli de întreţinere şi gospodărie, cheltuieli pentru materiale şi prestări de servicii cu caracter funcţional, cheltuieli cu cercetarea aferente programelor de studii, obiecte de inventar, reparaţii curente, cărţi şi publicaţii, perfecţionarea personalului, protocol, protecţia muncii etc.; cheltuieli pentru sustinerea proiectelor educaționale și de dezvoltare a resursei umane; cheltuieli cu regia instituțiilor de învățământ superior pentru desfășurarea unui program de studii.

Problema finanțării instituțiilor de învățământ superior este o temă constantă de dezbatere în spațiul public.

Unul dintre candidații pentru funcția de rector al Universității din București, decanul Facultății de Științe Politice Cristian Preda, a protestat în 16 noiembrie sub mesajul „N-avem bani pentru salarii, avem doar pentru Safari”. El acuză subfinanțarea sistemului universitar și modul prejudicios în care se realizează aceasta în momentul de față.

Abonează-te la canalul de WhatsApp al Turnul Sfatului pentru a afla în timp real știrile relevante de la Sibiu: accesează linkul de aici și apasă opțiunea Follow (Urmăriți).

de Alin Bratu

Politic
Telefon:
0745 590 991

alin[at]turnulsfatului.ro