Fenomenul Pitești: 14 sibieni arestați îndeosebi pentru „uneltire”. Mărturia emoționantă a lui Sergiu Rizescu, fost deținut politic: „Țineam genunchii aproape de gură și suflam aer cald, iar cu mâinile îmi frecam gleznele”

28 Noiembrie 2023 16:21

Muzeul Național Brukenthal a prezentat marți, 28 noiembrie, vernisajul expoziției Fenomenul Pitești. Adevărata față a comunismului în România”. Expoziția conține, pe lângă informații despre Fenomenul Pitești și cronologia represiunii din penitenciarul Pitești, obiecte originale din sistemul penitenciar comunist – mobilier de celulă, zeghe (uniforma deținuților), dar și fișe matricole penale, cărți poștale trimise de deținuții politic familiilor și fotografii inedite. Mai mult, organizatorii au pregătit și o secțiune specială dedicată sibienilor care au trecut prin violențele de la Pitești, dar și o zonă dedicată unde vizitatorii pot împărtăși gândurile și impresiile lor. Invitat special al evenimentului a fost fostul deținut Sergiu Rizescu.

Curatoarele expoziției sunt Maria Axinte, fondatoarea Memorialului Închisoarea Pitești și Andreea Corca, muzeograf în cadrul Muzeului Național Brukenthal. Într-o sală aproape neîncăpătoare, expoziția a adunat atât elevi și studenți, cât și oameni din comunitate.

14 sibieni au trecut prin Fenomenul Pitești

Potrivit informațiilor oferite de curatoare, Fenomenul Pitești a avut și o dimensiune locală. 14 sibieni au trecut prin acest penitenciar și perioada încarcerării lor a corespuns celei în care s-a desfășurat așa numita Reeducare.

„Încă de la început doresc să vă mărturisesc că am realizat această expoziție împreună cu Maria Axinte, reprezentanta Memorialului Închisoarea Pitești în primul rând cu gândul la tinerii din Sibiu, elevi și studenți a căror prezență numeroasă mă bucură foarte mult astăzi. Chiar dacă nu este organizată într-un fost penitenciar noi am încercat pe cât posibil să redăm atmosfera carcerală în această expoziție. Este prima expoziție pe care o vernisez și mă bucur foarte mult că am avut onoarea de a colabora cu un adevărat specialist.

Fenomenul Pitești a avut și o dimensiune locală. 14 sibieni au trecut prin acest penitenciar și perioada încarcerării lor a corespuns celei în care s-a desfășurat așa numita Reeducare. Marea majoritatea a acestor sibieni erau născuți în 1924, deci aveau 24 de ani la momentul condamnării lor și erau studenți în diferite centre universitare din țară precum Cluj Timișoara sau București. Lansăm pe această cale un apel pentru a afla dacă mai există rude aflate în viață ale celor 14 foști deținuți care ne-ar putea oferi informații despre aceștia și astfel să-i putem integra istoriei locale”, a spus Andreea Corca, muzeograf în cadrul Muzeului Național Brukenthal.

Printre sibienii care au trecut prin Fenomenul Pitești se numără: Marcel Armeanu, Nicolae Borchine, Ioan Cărăbulea, Dionisie Macarei, Daniel Dumitreasa, Ilie Drăgan, Alexandru Dorobanțu, Eugen Munteanu, Nicolae Neamțu, Gheorghe Rădoiu, Octavian Tomuța.

Redăm mai jos câteva dintre informările care se regăsesc în expoziție și care cuprind date despre sibienii care au făcut parte din Fenomenul Pitești. Restul le găsiți în cadrul expoziției.

Marcel Armeanu s-a născut la Agnita pe 24 noiembrie1924. În 1948 a fost condamnat de Tribunalul Militar Sibiu la trei ani de închisoare corecțională pentru uneltire. La data arestării era student la Facultatea de Filozofie și activa în Frățiile de Cruce. A trecut prin penitenciarele Jilava, Pitești și Gherla. Întors în libertate, s-a căsătorit și a reușit să se angajeze ca funcționar la Cooperativa Agnita. În 1959 a fost din nou arestat, în baza unui mandat emis de Regiunea M.A.I Stalin, tot sub acuzația de uneltire, petrecându-și cea de-a doua perioadă de detenție în penitenciarul Codlea. A fost eliberat în 1964.

Nicolae Borchine s-a născut la 30 mai 1927 în Agnita. În 1949 a fost condamnat de Tribunalul Militar Cluj la zece ani de temniță grea pentru uneltire. În fapt găzduise un legionar în locuința sa. La data arestării, era înscris la Facultatea de Medicină din Cluj. Până în 1958 a trecut prin penitenciarele Jilava, Pitești, Gherla, Târgu Ocna, Aiud și Oradea. În 1958 a fost transferat pentru trei ani în coloniile de muncă Periplava și Culmea, de unde a fost eliberat la 29 august 1961.

Ioan Cărăbulea s-a născut în Sibiu la 11 noiembrie 1926. În 1949 a fost condamnat de Tribunalul militar Cluj la zece ani de temniță grea pentru uneltire, făcând parte dintr-o organizație studențească anticomunistă. A trecut prin penitenciarele Jilava, Pitești, Aiud și prin colonia de muncă Valea Neagră. În 1955 a fost eliberat prin expirarea pedepsei. Din dosarul său nu reiese apartenența politică.

Dionisie Macarei s-a născut în 3 aprilie 1924 la Mediaș. A fost condamnat pentru uneltire la 19 august 1948de Tribunalul Militar București la patru ani de temniță grea, fiind înscris într-o organizație legionară. La data arestării, domicilia în Bratei și era înscris la Facultatea de Medicină Veterinară. A trecut prin Penitenciarul Pitești și prin coloniile de muncă Valea Neagră și Capul Midia. A fost eliberat în 1952.

„Este o surpriză că atâția tineri sunt aici.(..) Noi ieșim destul de rar din muzeu cu expoziții, mai degrabă încercăm să aducem expoziții la memorialul Închisoarea Pitești. Aceasta este prima expoziție călătoare pe care o facem despre fenomenul Pitești. În general fenomenul Pitești fiind un subiect atât de complex și de greu de înțeles nu este ușor să ieșim cu o expoziție în afara muzeului pentru că nu este ușor să păstrăm atmosfera aceasta de închisoare în alte părți”, a spus Maria Axinte, fondatoarea Memorialului Închisoarea Pitești.

La finalul articolului găsiți documentele care arată justificarea pentru care aceștia au fost reținuți.

„Celulele erau de beton, fără căldură, țineam genunchii aproape de gură și suflam aer cald, iar cu mâinile îmi frecam gleznele”

La eveniment a vorbit și Sergiu Rizescu, fost deținut politic, care a poposit din păcate și la închisoarea Pitești. Sergiu Rizescu are acum 91 de ani. A fost arestat și condamnat în 1952, la scurt timp după ce a absolvit Liceul „Nicolae Bălcescu” din Pitești. Redăm mai jos povestea spusă de el:

„Când aud de închisoarea Pitești unde am fost locatar un an de zile, în orașul meu, la câteva sute de metri de Colegiul Brătianu, unde am învățat, și la un km de casa bunicei mele, e greu să vorbesc. 19 ani. Arestat noaptea de Pleșiță, a făcut percheziție și vă dați seama de gradul lui de cultură că s-a repezit și a luat politica lui Aristotel, pledând că Aristotel e contemporan. Am fost la securitate, la securitate celulele erau de beton, fără căldură, țineam genunchii aproape de gură și suflam aer cald iar cu mâinile îmi frecam gleznele. Anchetele erau după ora 12 noaptea, îți puneau cătușele le mână, ochelari ca de sudură, dar în față era tablă, ajungeai în camera anchetatorului unde era căldură, muzică italiană, pistol și începea ancheta. Pe un ton amical la început, căuta să te facă să înțelegi că e bine să spui, că cu cât spui mai mult cu atât îți ușurezi situația. Urma și bătaia, să spui mai mult decât știai pentru că lor le punea stele în funcție de gravitatea faptelor. Hotărârea era dată de ofițerul de securitate, instanța era un simulacru. M-a dus la penitenciar după două luni de zile, am mai stat încă o lună, iar m-a luat la anchetă.

Se întâmpla să nu te ia în fiecare noapte, dar tu trăiai emoțiile și așteptai bătaia. Patru cinci nopți stăteai cu frica în sân. La penitenciar era foame, ceai, sau un ceai de mălai, la prânz o ciorbă de praz, de varză și 125 de grame de pâine. Seara o jumătate de gamelă de arpacaș, dădeam câteva sute de ture cu lingura ca să se umple să am senzația că mănânc mai mult. Era foame. Între mese îți înghițeai saliva, ți-era foame. Ajunsesei să fi piele și os. În celulă era un hârdău ca să-ți faci necesitățile fiziologice, baie o dată pe săptămână cu apă călduță. Dacă reușeai să vorbești cu cineva prin conductă te băga la neagra, ce însemna la neagra, fără pat 24 de ore, apă caldă și o bucățică de pâine. Modul de adresare era Mișcă banditule. De jos venea un miros de prăjeală, ceva bun, era dreptul comun. Și l-am întrebat pe caraliu, acesta era limbajul nostru, de ce le dă mâncare mai bună la deținuții de drept comun, la care mi-a spus băi banditule voi vreți să scoateți din rădăcini pomul socialismului pe când ăștia fură numai poamele.

De la Pitești am ajuns la Jilava. Nu știu unde ne-a debarcat și ne-a băgat pe un culoar și cu bâtele dădeau. Am avut norocul că nu m-a atins. Auzeam noaptea lanțurile pe culoar îi luai și îi executau pe Valea Piersicilor pe foștii deținuți. De la Pitești am ajuns Jilava Dej. La Dej eram numai tineri, s-a așezat cu mâncare pe noi ca să ne recondiționeze ca animalele înainte de tăiere. Deranjamente la stomac, diaree. Am ajuns la Cavnic la mina de plumb, a fost o bucurie foarte mare pentru mine pentru că am putut să văd zona, am putut să văd soarele, am putut să văd cerul, am putut să văd râul Cavnic, am putut să văd maramureșeni cum treceau..., Ne făceam semnul crucii în celulă cu limba în cerul gurii ca să nu ne vadă gardienii, erau niște bestii, nu aveau fibră de umanitate în ei , erau aleși pe sprânceană, erau oameni fără pic de cultură și fără omenie. Așa a fost generația noastră, generația tinerilor” - Sergiu Rizescu.

„Este împotriva dreptului și posibilității omului de a concepe ce s-a petrecut acolo”

La eveniment a participat și Gavril Dejeu, fost ministru de Interne în guvernul Victor Ciorbea și guvernul Radu Vasile.

„N-o să credeți ce a fost la Pitești. Este împotriva dreptului și posibilității omului de a concepe ce s-a petrecut acolo. Dacă vă gândiți că doi studenți, prieteni foarte buni, colegi, au fost obligați să se pălmuiască unul pe celălalt în fața celorlalți deținuți. Au fost obligați la cele mai umilitoare situații posibile, nu e posibil să ne imaginăm, numai cine citește amănuntele deținuților de la Pitești și a acestui experiment oribil, numai cine citește și vede filmele, numai acela poate să-și dea seama până unde a ajuns mintea omenească să se chinuie pe ea însăși”, a spus acesta.

Între 1949 şi 1952, la închisoarea Piteşti s-a desfăşurat Experimentul Piteşti, considerat a fi cel mai mare şi cel mai intensiv program de spălare a creierului prin tortură din blocul comunist. Dintre miile de oameni care au trecut prin Experimentul Piteşti, astăzi mai sunt în viaţă mai puţin de zece. Expoziția de la Muzeul Brukenthal va putea fi vizitată până în 27 februarie, la Muzeul de Istorie.

Abonează-te la canalul de WhatsApp al Turnul Sfatului pentru a afla în timp real știrile relevante de la Sibiu: accesează linkul de aici și apasă opțiunea Follow (Urmăriți).

Dacă ți-a plăcut, distribuie articolul și prietenilor tăi