În cea mai recentă ședință a Consiliului local Sibiu a fost supus votului un plan urbanistic zonal care a așteptat mai bine de un an după două avize din partea funcționarilor din Urbanismul Primăriei. Asta pe lângă faptul că lucrul la respectiva documentație urbanistică a început de mai bine de doi ani.
Să aștepți mai bine de doi ani pentru a-ți fi aprobată o documentație urbanistică în funcție de care să îți pregătești un plan de afaceri este un scenariu demn de o republică bananieră, în care nu ai dat suficientă șpagă pentru a-ți „unge cărarea”, nu de un municipiu precum Sibiul, un oraș care se prezintă „cu pretenții” la toate nivelurile. Iar în cazul acestui plan urbanistic vorbim de un beneficiar cunoscut – Scandia România, companie care s-a implicat inclusiv financiar în susținerea Sibiului încă de acum mai bine de 15 ani (în vremea Capitalei culturale europene a fost partener strategic).
Cei de la Scandia au avut răbdare cu Primăria, până la urmă. Nu același lucru s-a întâmplat, în schimb, cu un alt important investitor local, a cărui poveste am aflat-o întâmplător. Om serios și dedicat, acesta chiar a vrut să înțeleagă de ce de aproape doi ani nu îi înaintează documentația urbanistică pentru investiția de aproximativ zece milioane de euro într-un ansamblu de birouri. Urbanismul din Primărie nu a reușit să îi explice, așa că investiția a fost mutată într-un oraș „cu apă caldă”, unde în puțin peste 30 de zile de la prima discuție cu primăria a primit și autorizația de construire. Sibiul a pierdut, cuantificabil, impozite de zeci de mii de euro doar din acest exemplu.
Și câte exemple necunoscute public vor mai fi fiind, majoritatea pe vecie urmând a rămâne neștiute, deoarece niciun investitor serios nu va ieși să se plângă despre cum a dorit să investească la Sibiu, dar, culmea, nu a reușit pentru că în Primărie nu a fost nimeni care să respecte termenele legale. Sau să îi explice omenește de unde vine blocajul...
Situația dezastruoasă din Urbanismul sibian a devenit o prezență atât de familiară, încât pe mai nimeni din oraș nu mai șochează. Deși vina a fost pusă de la bun început pe seama Ioanei Urdea, arhitectul șef al Sibiului, explicațiile pentru lipsa de reacție în rezolvarea acestor disfuncționalități nu au fost nicicând sincer prezentate. Arhitectul șef Ioana Urdea, al cărui stil managerial s-a dovedit incompatibil cu toți cei care au dorit să lucreze în Urbanismul sibian, pur și simplu nu vorbește sau răspunde public: am solicitat, de exemplu, de mai bine de 30 de zile un răspuns referitor la noul PUG al Sibiului, al cărui termen de trei ani pentru elaborare se împlinește săptămâna viitoare, fără ca vreun răspuns să fie transmis. Și fără semne că acest important document strategic pentru oraș are șanse să devină realitate prea curând.
Primarul Astrid Fodor stă închisă în aceeași reconfortantă tăcere, comunicarea publică nefiind nicicând apanajul administrației condusă de domnia sa. Singurele explicații pentru situația de la Urbanism – transmise exclusiv în scris de către primar – sunt puse pe seama lipsei de personal, fără a analiza cauzele pentru care nimeni nu stă să lucreze alături de Ioana Urdea. Oricum, din aceleași răspunsuri scrise, conducerea Primăriei nu pare să aibă cunoștință despre amploarea disfuncționalităților: aleșii Sibiului se arată mulțumiți că aparatul Urbanistic emite la timp autorizațiile pentru investițiile publice, de parcă Primăria ar fi singurul investitor din oraș.
Bine, printre cei care nu au de ce să se plângă de blocarea Sibiului pe motive de urbanism se mai numără și câțiva „chemați”, precum Werner Rudolf Keul, ca să dăm doar un exemplu de nume apropiat al „cercurilor rarefiate ale orașului” și pentru care regulile urbanistice sunt doar orientative.
La fel cum dezastrul de la Urbanism a devenit „familiar”, și explicația pentru inamovibilitatea Ioanei Urdea s-a împământenit: apropierea de familia lui Klaus Iohannis, președintele României, a transformat-o pe arhitecta șefă într-o persoană de necontestat. Nimeni nu își asumă public vreo remarcă negativă pentru ceea ce reprezintă, în realitate, o frână imensă în dezvoltarea Sibiului. Pentru că un Urbanism șchiop precum cel din Primăria Sibiu asta înseamnă: o stagnare a dezvoltării orașului, o încurajare a căutării de alternative (cartierul Arhitecților a explodat pentru că Sibiul n-a avut deschiderea și priceperea de a-și folosi potențialul imobiliar), o lipsă de viziune, care poate fi întrezărită de exemplu pe Calea Șurii Mici, acolo unde doar lentoarea Primăriei împiedică apariția unui nou „cartier al Arhitecților”.
În tot acest peisaj, toată lumea, în cele din urmă, s-a resemnat. Și așteaptă acel 2024 în care, potrivit vorbei împrăștiată în târg, Ioana Urdea va împlini vârsta pensionării. Și va pleca singură. Atât s-a putut.
Citește și Sibiul a rămas în urbanismul gol
Foto principală: șantierul noului Liceului de Artă, investiție demarată în urmă cu șase ani
Abonează-te la canalul de WhatsApp al Turnul Sfatului pentru a afla în timp real știrile relevante de la Sibiu: accesează linkul de aici și apasă opțiunea Follow (Urmăriți).
Dacă ți-a plăcut, distribuie articolul și prietenilor tăi
Vizualizari: 12740
Ultimele comentarii
Acum 9 ore
Aci Duțu
Acum 10 ore
John S
Acum 11 ore
Emil
Acum 12 ore
Nustiu
Acum 12 ore
Leonard