Sibiul a rămas în urbanismul gol

Una din cele mai importante direcții ale Primăriei cu impact direct asupra dezvoltării Sibiului, cea de Amenajare a teritoriului și urbanism, se confruntă cu o serioasă și de durată criză de personal. La Urbanism, unul din cele două servicii ale direcției, din 11 posturi doar două sunt ocupate și numai unul de o persoană cu studii în domeniu. Situația se suprapune cu perioada în care Sibiul ar trebui să își actualizeze Planul Urbanistic General și o are în centru pe arhitecta șefă a orașului, Ioana Urdea (foto principală). A cărei apropiere de cuplul prezidențial Iohannis îi oferă ”un scut” în fața oricăror critici, potrivit unora din foștii ei colegi și a arhitecților din oraș.

Conform unor anecdote de birou, un hohot de râs care a pornit din sediul Consiliului Județean Sibiu a străbătut toată Piața Mare și s-a auzit până în sediul Primăriei Sibiu. Râsetele au fost stârnite de adresa prin care administrația Sibiului cerea sprijin de la Consiliul Județean, pentru transferul voluntar al unor angajați ai urbanismului județean la Primărie. Angajați care să ajute la amplele documentații elaborate pentru noul PUG al Sibiului, aflat acum în curs de actualizare. Doar că Urbanismul din cadrul CJ este format în special din persoane care au lucrat înainte în cadrul Primăriei Sibiu și care au plecat pe rând deoarece ”acolo nu se poate lucra”, după cu afirmă unii din foștii angajați.

În registrul fără anecdote al narațiunii, niciun angajat din cadrul CJ Sibiu nu a dorit să se transfere, chiar și numai temporar, la Primăria Sibiu. Conform informațiilor Turnul Sfatului, de la niciuna din instituțiile la care Primăria a apelat nu a venit vreun funcționar care să sprijine Urbanismul celei mai mari administrații din județ.

Mai puțin de jumătate

Din cele 24 de posturi ale Direcției de Amenajare a Teritoriului și Urbanism din cadrul Primăriei Sibiu doar zece sunt ocupate. Zece cu tot cu arhitecta șefă a orașului, după cum se arată în răspunsul primit pentru cititorii Turnul Sfatului. Pe alte două posturi au fost delegați angajați din alte servicii ale Primăriei Sibiu. Concursuri au fost organizate în mai multe rânduri, fără rezultat până acum.

”Nu este vorba de bani, deoarece nu salariul reprezintă totdeauna motivația principală. Este vorba și de mediul de lucru. În acea direcție, cum să o spun, nu ai cea mai bună atmosferă, nu simți că lucrezi într-o echipă. În plus, mai este vorba și de egoul profesional: când mai tot timpul nu ești lăsat să îți faci meseria așa cum crezi de cuviință, iar opiniile tale profesionale sunt ignorate înainte ca măcar să le termini de prezentat, atunci cauți să te muți în alte locuri, unde ești mai apreciat”, este un scurt rezumat al discuțiilor pe care Turnul Sfatului le-a avut cu foști angajați ai Urbanismului din cadrul Primăriei Sibiu.

Vina pentru o astfel de atmosferă este pusă pe seama modului de lucru al Ioanei Urdea, arhitectul șef al orașului. Prietenia publică dintre familia președintelui României și arhitecta șefă o ”protejează” pe aceasta din urmă de orice critici din partea conducerii Primăriei Sibiu, sunt de părere atât foști angajați, cât și arhitecți care au participat la ședințele Comisiei Tehnice de Amenajare a Teritoriului și Urbanism.

Solicitată de Turnul Sfatului, primarul Astrid Fodor nu a răspuns dacă știe de situațiile reclamate și care sunt măsurile luate.

La întrebarea despre motivele care au generat această criză de personal, primarul și arhitectul șef al Sibiului înșiră o listă lungă de motive, pornind de la volumul mare de lucru și până la situația incompatibilităților și a ”atractivității domeniului privat”. 

Merită menționat că, exceptând funcțiile de primar și viceprimar, salariile de bază din cadrul administrației locale se stabilesc prin hotărâre de consiliu local (prin urmare, dacă la Sibiu problema aparatului funcționăresc ține de nivelul salarizării, aceasta poate fi corectată de consilierii locali ai orașului). ”Situația prezentă a personalului din Direcția Arhitect Șef a rezultat în urma plecărilor treptate (nefiind un exod, așa cum îl denumiți) ale unor angajați care în principal au căutat o salarizare mai bună oferită de alte instituții și/sau o activitate mai puțin stresantă, cu un volum de muncă mai redus. Subliniem că în conformitate cu Legea 350/2001, art. 36, alineatul 2, Arhitectul Șef al unui municipiul este autoritatea tehnică în acest domeniu, conferindu-i-se astfel un rol foarte important, dar și responsabilitatea maximă pentru deciziile pe care le ia. Prin urmare, Arhitectului Șef îi revine responsabilitatea și obligația să analizeze și să decidă asupra documentele urbanistice, răspunzând pentru acestea alături de personalul care le întocmește”, arată conducerea administrației locale pentru cititorii Turnul Sfatului.

”Problema lipsei de personal în Direcția Arhitect Șef nu este nouă, cu aceasta confruntându-se și multe alte primării din țară. Printre motivele pentru care posturile în acest domeniu nu se ocupă, se numără:

Volumul mare de muncă în cadrul Direcției Arhitect Șef a Primăriei Sibiu. Spre exemplu, în 2021 această Direcție a emis peste 3.100 de certificate de urbanism, autorizații de construcție și prelungiri ale acestor acte, iar anul acesta până în prezent a emis peste 1.600 de astfel de documente, la care se adaugă certificate de nomenclatură stradală, diverse documente urbanistice, răspunsuri la adrese, solicitări de informații, întocmirea documentațiilor pentru proiectele de hotărâri ale Consiliului Local și foarte multe altele.

Legislația tot mai complexă ce presupune documentații foarte ample care trebuie verificate, analizate și asumate de personalul acestei Direcții

Problema incompatibilității îi descurajează pe mulți și astfel aleg să se transfere sau să se angajeze în instituții unde regimul activității este mai flexibil

Faptul că s-au desființat acele școli profesionale sau tehnice care pregăteau specialiști și în acest domeniu, care apoi, în multe cazuri se angajau în primării

Faptul că o bună parte din cei care au absolvit Facultatea de Arhitectură din Sibiu sunt din alte localități, iar după ce se angajează în Primăria Sibiu, dacă au posibilitatea, se transferă în localitățile din care provin.

Atractivitatea mai mare a activității în domeniul privat, unde programul este mai flexibil și venitul mai consistent”, motivele invocate de primarul și arhitectul șef al Sibiului referitor la criza de personal

SALT pe loc

Primăria Sibiu a accesat o finanțare nerambursabilă europeană pentru digitalizarea și automatizarea cât mai multor procese în relația cu cetățenii și companiile. SALT se numește proiectul care tocmai a fost prezentat public zilele trecute.

În cazul Urbanismului, proiectul prevedea ca acele acte care presupun consultarea unor baze de date acestea să fie emise automat. Spre exemplu, un certificat de nomenclatură stradală (care presupune chiar asta, consultarea unei baze de date) ori un certificat de urbanism (care presupune tot consultarea unei baze de date, respectiv a PUG-ului) ar fi trebuit primite automat pe mail, în câteva minute și la orice oră, după completarea unei cereri și plata sumelor aferente.

Cu toate că este în fruntea unei direcții lipsită de personal, arhitecta șefă a Sibiului s-a opus, însă, acestei variante, conform informațiilor Turnul Sfatului. Motivul invocat ar fi fost că pentru astfel de acte emise automat ”cine își asumă răspunderea?”. Prin urmare, în loc ca certificatele de urbanism ori nomenclatoarele stradale să fie emise automat în urma implementării SALT-ului, s-a ajuns la următoarea soluție: sibianul intră pe site-ul Primăriei, formulează cererea, face plata, iar cererea ajunge la un funcționar. Acesta o procesează, completează pe calculator certificatul de urbanism – de exemplu – și mai apoi îl trimite „în format electronic” beneficiarului.

Citește și Primăria s-a făcut preș pentru blocul lui Domnariu. Dar nu și pentru parcul Sub Arini

Am cerut detalii arhitectei șefe a Sibiului referitor la refuzul de a implementa o soluție automatizată, care ar reduce din volumul de lucru al funcționarilor și ar crește nivelul de satisfacție al sibienilor. 

Răspunsul primit este unul generalist, nu face nicio referire la exemplele punctuale indicate de Turnul Sfatului. ” În etapa următoare de implementare a acestui instrument se are în vedere semi-automatizarea / automatizarea emiterii unor documente, cu condiția ca legislația să permită acest lucru pentru respectivul tip de document. Multe dintre acestea au un regim special și în cazul lor nu se poate elimina factorul uman din analiza și emiterea lor”, este o explicație care are, cât de cât, legătură cu întrebarea.

De altfel, merită amintit și faptul că răspunsurile pentru materialul pe care îl citiți au fost amânate în mod repetat, fiind transmise abia după 38 de zile de la solicitare.

Cine va analiza PUG-ul?

Probabil cea mai mare problemă a Direcției Urbanism de la Sibiu este, în acest moment, actualizarea Planului urbanistic general (PUG). Cel adoptat pe vremea primarului Klaus Iohannis a ”expirat” din aprilie anul trecut, fiindu-i prelungită valabilitatea până la finalizarea unuia nou.

Iar pentru acest PUG nou a fost semnat un contract de cinci milioane de lei cu o asociere condusă de Daedalus Proiect SRL, din Cisnădie, compusă din arhitecți care au girat din punct de vedere urbanistic, printre altele, mare parte din ceea ce reprezintă acum cartierul Arhitecților din Cisnădie.

Actualizarea noului PUG ar trebui finalizată, conform termenelor contractuale, în decembrie anul viitor. ”Cum își propune conducerea Primăriei Sibiu să finalizeze adoptarea noului PUG al Sibiului cu un număr atât de redus de angajați în cadrul DATU?”, am întrebat, prin urmare, administrația locală. 

Răspunsul are rolul de a liniști sibienii. ”În urma unui concurs de soluții, o asociere de firme specializate a fost contractată să realizeze această lucrare. Direcția Arhitect Șef are rolul de a monitoriza și gestiona etapele și direcțiile cuprinse în Plan, pe care și-l îndeplinește. Prin urmare, PUG-ul se va realiza, problema lipsei de personal a Direcției Arhitect Șef având un impact mic asupra acestui proiect”.

Specialiștii urbanismului sunt în minoritate la Sibiu

Una din problemele pe care o subliniază arhitecții sibieni este cea a componenței Comisiei Tehnice de Amenajare a Teritoriului și Urbanism (CTATU), instituție pe la care, practic, trec absolut toate investițiile orașului de la cele mai incipiente forme. ”După cum îi spune și numele, o astfel de comisie ar trebui dominată de arhitecți și urbaniști pe care să îi regăsim în Registrul Urbaniștilor din România. La noi, la Sibiu, e tocmai invers, își spun părerea și votează pentru dezvoltarea Sibiului tot felul de persoane care au cu totul alte specializări”.

Citește și “Informație clasificată“. În Zona industrială vest se construiește o fabrică fără acte

CTATU la Sibiu are o componență recent primenită, pe baza unor referate întocmite de Direcția de Urbanism din cadrul Primăriei. Iar conform acestei actualizări, din cei 13 membri cu drept de vot, doar șase sunt de specialitate. La Cluj – Napoca, spre exemplu, comisia este compusă din 16 membri cu drept de vot, dintre care 11 sunt specialiști în arhitectură și urbanism.

Citește și Noul PUG al Sibiului: să crească regimul de înălțime al blocurilor de la patru la șase etaje?

Abonează-te la canalul de WhatsApp al Turnul Sfatului pentru a afla în timp real știrile relevante de la Sibiu: accesează linkul de aici și apasă opțiunea Follow (Urmăriți).

de Traian Deleanu

Investigații, Administrație
Telefon:
0740 039 148
E-mail: traian[at]turnulsfatului.ro