„Nu mai facem alte statui, pentru că le avem”. Chituță: Nimeni nu și-a asumat statuia lui Brukenthal. Locul lui Hermann e în Piața Huet, busturile lui Avram Iancu și Iuliu Maniu - în Parcul Astra

Statuia lui Samuel von Brukenthal din Piața Mare nu a fost asumată de nimeni după instalare, spune directorul interimar al Muzeului care poartă numele fostului guvernator al Transilvaniei. Tot el a anunțat că pregătește o mutare a busturilor care există în Sibiu: fondatorul orașului să fie amplasat în Piața Huet, iar în Parcul ASTRA să fie instalat bustul lui Avram Iancu, blocat de 10 ani de autoritățile centrale, dar și cel al lui Iuliu Maniu, președintele Consiliului Dirigent, cu sediul la Sibiu, în primii ani de la Unirea din 1918.

După instalarea, în 2021, a statuii fostului guvernator al Transilvaniei Samuel von Brukenthal în Piața Mare, în Sibiu nu vor mai fi cheltuiți bani pentru alte statui sau busturi. Cel puțin, în anul următor. În schimb, se pregătesc o serie de schimbări în ceea ce privește aceste tipuri de monumente.

Bustul lui Hermann - în Piața Huet

Statuia celui care e considerat fondatorul orașului Sibiu, Hermann, de la care provine și numele în limba germană – Hermannstadt – va fi amplasată acolo unde îi e locul - în Piața Huet, de unde a început dezvoltarea actualului municipiu Sibiu. Anunțul a fost făcut de Alexandru Chituță, directorul interimar al Muzeului Național Brukenthal (MNB). Pentru aceasta însă, mai este nevoie de îndeplinit câțiva pași, inclusiv obținerea unui soclu nou și acordul specialiștilor.

Citiți și: De unde vine numele Sibiu / Hermannstadt. De la legenda lui Hermann, până la datele istorice și Sibiul cel mic din Ungaria

„Nu mai facem alte statui, pentru că le avem. Noi avem patru statui în curtea Muzeului de Istorie, patru aici (Palatul Brukenthal) și patru în curtea Muzeului de Istorie Naturală, făcute la inițiativa profesorului Sabin Adrian Luca: ca în Anul Centenarului să mobilăm curțile cu statui.

Din păcate, cele de la Muzeul de Istorie blocau curtea, pentru că acolo nu mai puteai face niciun eveniment. În curtea a doua din Palatul Brukenthal arată foarte bine și chiar mai avem patru socluri care-s goale și atunci poate încercăm să le aducem pe acelea de la Natural aici, că nu mai investim în statui”, a spus recent Alexandru Chituță într-o conferință de presă.

Acesta a precizat că a făcut o solicitare Primăriei, care a primit „un aviz de deschidere și de aprobare”, de amplasare a bustului lui Hermann în Piața Huet. 

„Urmează ca noi să facem partea greoaie, de avizare la București, la Direcția de Cultură etc., dar îmi doresc, am vorbit și cu Răzvan Pop, o să discutăm și cu dl profesor Zeno Pinter și Dan Nanu, de la Direcția de Cultură, ca statuia lui Hermann, pe care o avem deja făcută - Primăria trebuie doar să ne ajute cu soclu nou - cel care a fondat orașul acesta, conform tradiției, să fie amplasată acolo unde știm că s-a început orașul. Și anume în Piața Huet. Pentru că dacă statuile sunt monument de for public, atunci să fie de for public, pentru că curțile muzeului nu sunt de for public: dacă e închis, nu poți să intri s-o vezi”, a explicat Chituță.

Deocamdată, locația exactă nu e stabilită. „Discut cu specialiștii, să vedem propunerile. Nu cred că va fi în curtea Bisericii (evanghelice), pentru că acolo deja există; cred că chiar în Piață”, a precizat acesta.

„Nimeni din Sibiu nu și-a asumat statuia Brukenthal”

În altă ordine de idei, directorul interimar al Muzeului Național Brukenthal, a amintit despre procesul de instalare a statuii fostului baron al Transilvaniei în Piața Mare, arătând că „nimeni din Sibiu nu și-a asumat-o”: „Nici de muzeu - când a început scandalul din partea unor partide, i-am spus domnului Luca haideți din partea Muzeului să facem un comunicat și să arătăm cine e Brukenthal; am primit ca răspuns că nu e statuia noastră, ce treabă are muzeul cu Brukenthal. Nici Universitatea nu s-a ridicat cu un comunicat; nici comunitatea germană nu a venit cu un comunicat; nici mediul cultural nu a venit cu niciun comunicat”.

Între timp, spiritele din jurul statuii s-au liniștit. Cu toate acestea, Alexandru Chituță consideră o greșeală faptul că la Sibiu nu există un volum care să fie accesibil oricui și în care să poată fi găsite toate informațiile despre Samuel von Brukenthal. „Da, eu m-am gândit s-o facem, eu m-am luptat ca statuia să fie, eu am vorbit cu sponsorii să o finanțeze, eu am organizat împreună cu Primăria ceremonia de instalare; dar după ce statuia a fost făcută în oraș, au început discuțiile, pentru că unii nu cunosc activitatea lui Brukenthal - și asta e vina noastră, a muzeului, a proprietarilor, a mediului academic, că noi nu avem un volum despre care să spunem: uite, acesta e Brukenthal, luați și citiți. Avem numai studii în o mie (de părți), pe care nici nu le mai găsești”.

A cui e statuia lui Brukenthal?

Amintim că statuia lui S. von Brukenthal a fost dezvelită pe 11 septembrie 2021. Aceasta a fost finanțată în proporție de 80% de omul de afaceri Mircea Ureche, directorul Boromir, celelalte 20% fiind împărțite între Clubul Lions-Brukenthal și Clubul Rotary Sibiu.

Având în vedere că Alexandru Chituță a declarat că nimeni nu și-a asumat statuia, i-am întrebat pe cei interesați cui aparține aceasta. Reprezentanții Primăriei ne-au spus că „această statuie nu se află în proprietatea municipiului Sibiu”. La fel ne-a răspuns și reprezentantul comunității sașilor din Sibiu, primpreotul Kilian Dörr, precizând că Parohia evanghelică are în proprietate clădirea Palatului Brukenthal, care este administrat de instituția Muzeului Brukenthal, care aparține de Ministerul Culturii: „Statuia n-are nimic de a face cu Parohia”. În cele din urmă, directorul MNB ne-a spus că statuia aparține Clubului Rotary, care a început demersurile pentru a o transmite Primăriei Sibiu.

Citește și: „Statuile suscită pasiuni, pun în mișcare emoții colective”. Cum s-a schimbat geografia simbolică a Pieței Mari din Sibiu: Lazăr versus Brukenthal

Avram Iancu și Iuliu Maniu, în Parcul ASTRA

Directorul MNB a mai vorbit de alte două statui, locul cărora crede că e în Parcul ASTRA. Este vorba de cele ale lui Avram Iancu, de la nașterea căruia la anul se împlinesc 200 de ani, și cea a lui Iuliu Maniu.

„Am spus de fiecare dată că ar fi trebuit ca noi să avem o statuie a lui Iulie Maniu într-o zonă. Din păcate, un dialog eșuat între autorități a făcut ca să avem două statui a lui Vaida Voevod în același oraș la 2 km distanță. Mai greșim și noi. E imposibil să ai două statui a aceleiași personalități, dar să nu ai una a aceluia care a fost președintele Consiliului Dirigent la Sibiu”, a argumentat Alexandru Chituță.

Potrivit lui, locul celor două statui e în Parcul ASTRA.

„Statuia (lui Avram Iancu) arată foarte bine. Cei care fac gălăgie acuma, diferite partide, oameni politici, că ar trebui puse statui: de acord, dar eu zic să punem statui de bună calitate. Doar să le faci și să pui niște statui chicioase, urâte, mai bine nu le pui. În Sibiu nu avem, dar sunt în țară statui care sunt horror (de groază - n.n.), dar au fost puse de cei care comentează că trebuie puse...”, a mai spus managerul interimar al MNB.

Realizat din 2013, amplasarea bustului a fost blocată la Ministerul Culturii.

Securitatea, la inaugurarea statuii lui Gheorghe Lazăr din Piața Mare (Republicii):  „Opoziție din partea unor vîrfuri ale intelectualității germane”. „Nepotriviri în ceea ce privește proporționalitatea”

În acest context, amintim despre un caz descris de Securitatea din Sibiu, care a avut informatori în ziua în care a fost inaugurată oficial statuia lui Gheorghe Lazăr, cea veche, ce se află acum în Avrig. Nota, care nu este datată și nici semnată, menționează despre ce discutau personalitățile invitate la eveniment.

„S-a comentat că inaugurarea nu s-a realizat conform tradiției, cu pamblică și prin dezvelirea statuii. Nu a fost placat cu granit, după cum era prevăzut în proiect. Ultima parte a statuii este făcută în grabă, apărând nepotriviri în ceea ce privește proporționalitatea statuii (comentându-se faptul că sculprtorul a fot mai mult preocupat de proiectul pe care-l realizează la canal. Nu are ănscris numele pe soclu, străinii putînd crede că este o statuie ce aparține bisericii catolice)”, se precizează în notă.
Au fost subliniate și ceea ce informatorul a spus că sunt ”comentarii tendențioase”.

„A fost nevoie de 1.700 de ani pentru implantarea unui român în Piața Republicii. Singura statuiie existentă pînă acum aîțiva ani în această piață fiind a lui Nepomuc, statuie ce nu reprezenta nimic pentru Sibiu (dir. Bibliotecii ASTRA).

Opoziție din partea unor vîrfuri ale intelectualității germane, privind realizarea acestei statui și așezarea ei în Piața Republicii (Lungu Cornel, muzeograf).

Comparații cu statuia lui Teutsch privind cosntrucția acesteia, materialul din care sînt executate cele două statui.
Se comentează faptul că statuia a fost implantată intenționat p ostentativ cu spatele la biserica catolică.
Sibiul merita mai mult, aceasta statuie a apărut tîrziu.
Este necesar să se continue cu sistematizarea pieții Republicii.
Este necesar asigurarea statuii – deoarece pot apare surprize (făcându=se referire la alte monumente de artă dn Sibiu, care după inaugurare au fost deteriorate). (Gheorghe Șeptilici)”, se precizează în nota securității.

Abonează-te la canalul de WhatsApp al Turnul Sfatului pentru a afla în timp real știrile relevante de la Sibiu: accesează linkul de aici și apasă opțiunea Follow (Urmăriți).

Dacă ți-a plăcut, distribuie articolul și prietenilor tăi

de Ion Surdu

Redactor