Istoric, despre Revoluție: Teoria Securității care atacă Armata provine de la Sibiu. ”În București nu se trăgea, nu era niciun fel de terorist, de nimic. Toată lumea sărbătorea”

Istoricul Mădălin Hodor susține că până la incidentele de la Sibiu, dintre armată și securitate, în țară nu se știa încă de teroriști și de posibilitatea ca Nicolae Ceaușescu să aibă un ”plan B”, în eventualitatea în care s-ar fi încercat înlăturarea sa de la putere.

Prezent la Cluj, la proiecția filmului Libertate regizat de Tudor Giurgiu, istoricul a participat alături de regizor și Răzvan Rotta, autorul celor mai cunoscute fotografii ale Revoluției de la Cluj-Napoca, la o dezbatere moderată de jurnalistul Mihnea Măruță.

Hodor a răspuns mai multor întrebări din public despre subiecte incendiare precum teroriștii, execuția cuplului Ceaușescu, de ce nu știm adevărul despre Revoluție, deși au trecut 34 de ani de la acele evenimente, relatează Adevărul.

Întrebat din sală dacă au existat teroriști sau a fost un haos generalizat și, practic, instituțiile de forță ale statului trăgeau una în alta, istoricul a spus că nu există o teorie certă.

„Nu pot să vă dau un răspuns. Nici eu nu știu. Am explorat, timp de foarte mulți ani, toate teoriile care țineau de Revoluție, inclusiv teoria teroriștilor, teoria intervenției sovietice, am mers și pe teoria confuziei. După părerea mea, nu există o teorie unificatoare. Chiar dacă v-aș spune ce cred, nu o să fie o chestie care să lămurească pe deplin lucrurile”, a spus istoricul.

Citește și:

Filmul Revolutiei de la Sibiu. Documentar "Sibiu `89 – Revolutia îngropată în plumbi"

După atâția ani, el a ajuns să vadă lucrurile în mod foarte liniar și mai lipsit de mitologie și de conspirații.

„Pur și simplu lucrurile s-au întâmplat într-o înlănțuire firească. Nu am nici eu niște explicații pentru, de exemplu, diversiunea electronică. Dacă citiți rechizitoriul făcut de procurorii de la Parchetul Militar, l-am citit și eu, și nu-mi este clar. N-am înțeles ce au vrut să spună acolo, pentru că, pe de o parte, spun că a existat o diversiune electronică. Pun acolo niște mărturii despre existența simulatoarelor de sunet, dar și despre existența unor dispozitive mobile de simulare. Nici ei nu știu exact despre ce este vorba”, a detaliat el.

Istoricul Mădălin Hodor (arhiva personală / Adevărul)

”La Televiziunea Română, până la evenimentele de la Sibiu, nu se vorbește despre așa ceva”

În Sibiu, la Revoluție, s-a întâmplat un lucru foarte important, spune el, anume lansarea teoriei Securității care a atacat Armata.

„Lucrul ăsta nu s-a întâmplat la București. Această teorie s-a întâmplat la Sibiu din cauza acestei situații, din 22 decembrie, cu Dragomir (Aurel Dragomir, fostul comandant al Garnizoanei Sibiu - n. red) și unitatea de Miliție de vizavi (după ce mulțimea a luat cu asalt sediul Miliției, milițienii și securiștii au sărit gardul garnizoanei pentru a se adăposti să nu fie linșați de mulțime. Ei au fost întâmpinați cu focuri de armă și circa 500 de persoane au fost reținute în sala de sport a garnizoanei  - n. red.). Dacă vă uitați pe cronologia evenimentelor, o să vedeți că la Televiziunea Română, până la evenimentele de la Sibiu, nu se vorbește despre așa ceva. Procurorii militari spun că a existat o operațiune de dezinformare, ok, dar cine a făcut-o? Relatările de la Sibiu spun că Securitatea a atacat Armata. Asta s-a spus pe post la ora 13 și ceva, când în București nu se trăgea, nu era niciun fel de terorist, de nimic. Toată lumea sărbătorea, era în euforia victoriei”, relatează Hodor, conform ziarului Adevărul.

Sursa foto: Nicu Cherciu

Teoria Securității care atacă Armata provine de la Sibiu. Totul a pornit de la telefonul dat de comandantul Garnizoanei Sibiu, Aurel Dragomir, lui Victor Atanasie Stănculescu, ministrul Apărării Naționale din acele zile, în care îi spune: „Sunt atacat de Securitate”.

„Din momentul acela, curg pe televiziune anunțurile: „Securitatea atacă Armata la Sibiu”; „Armata nu mai are muniție”, „Sprijiniți unitățile de la Sibiu care sunt atacate de Securitate”. Putem urmări cronologia. A fost constructul acela „securist-terorist” după care a fost simplu de urmat constructul „terorist”. Procurorii militari spun că Ion Iliescu l-a inventat. Nu e adevărat. Iliescu citește pe post ceea ce i s-a spus că este situația de pe teren. Asta i-au spus comandanții militari”, relatează Hodor.

„Ceaușescu avea un plan pregătit”

Conform lui Hodor, Iliescu spunea pe post ce aflase de la Stănculescu, care declarase că există teroriști, că e posibil să existe. De ce? „Pentru că toată lumea se aștepta la asta. Toți se așteptau să existe un plan. Întâmplarea face că Ceaușescu chiar avea un plan. Acea rețea de rezistență exista. Ceaușescu avea planul aceasta pregătit. Nu știu dacă a apucat să-l pună în practică. Părerea mea, că nu, dar șefii militari, în panică după fuga lui Ceaușescu, credeau că l-a pus în practică”, detaliază istoricul.

Chiar șeful Securității, Iulian Vlad, spunea că au existat acești teroriști. „Iulian Vlad a crezut asta. El a crezut că inclusiv e posibil ca oamenii lui din Securitate să facă lucrul ăsta fără ca să știe el”, spune Hodor.

Concluzia istoricului despre teroriști: „E foarte complicat să vă dau un răspuns la chestiunea asta. Probabil că timpul ne va arăta cu asupra de măsură dacă au existat sau nu, dacă a fost doar diversiune gândită de unii. Discuția este mereu polarizată între cine a făcut lucrurile: Securitatea, Armata, Iliescu, rușii”.

Istoricul a susținut că au existat acțiuni ale diversioniștilor sovietici la Timișoara.

„Mai țineți minte cei 60.000 de morți de la Timișoara. S-a difuzat știrea asta pe linie Taniug (agenție de știri din fosta Iugoslavie) care a fost preluată de agenția de știri rusească Tass, care a difuzat că la Timișoara sunt 60.000 de morți. Asta a fost o operațiune sovietică. E o știre șocantă și lumea era surprinsă, era furioasă. Dacă auzeai în decembrie că Ceaușescu a omorât 60.000 de oameni la Timișoara, credeai, erai convins că era așa. Pentru că credibilitatea lui Ceaușescu ajunsese așa de mică, încât dacă spuneai că Ceaușescu a împușcat 60.000 de bebeluși la Timișoara credeai”, spune istoricul.

Hodor crede că adevărul despre Revoluție a fost dezvăluit, doar că „nu este neapărat satisfacător, poate e nevoie de niște povești un pic mai elaborate. Avem nevoie de niște conspirații.” 

Sursa foto: Nicu Cherciu

Procuror: Teroriștii, o diversiune

Generalul Cătălin Ranco Pițu, procurorul-șef în Dosarul Revoluției, susține că nu au existat de fapt teroriști în timpul Revoluției din 1989, totul fiind de fapt o minciună.

Pe 22 decembrie 1989, au apărut primele avertizări la Televiziune cu privire la prezența presupușilor „teroriști”. Termenul fusese anterior folosit și de Nicolae Ceaușescu cu doar câteva zile în urmă.

După încheierea Revoluției, oamenii vorbeau despre implicarea unor străini în evenimentele care au avut loc. Conform rechizitoriului din Dosarul Revoluției, nu au existat „teroriști” străini. Cu toate acestea, avertizările publice privind prezența lor au creat un efect devastator. După 22 decembrie, numărul victimelor s-a înmulțit de șapte ori.

„Cea mai mare minciună din timpul Revoluției, cea mai mare dezinformare, inducere în eroare, a fost cea cu privire la existența securist-teroriștilor. Aceștia nu au existat. A fost o minciună în urma căreia au rezultat 850 de morți și aproximativ 3500 de răniți.

Consecințele acestei induceri în eroare au fost deosebit de dramatice pentru poporul român”, a spus generalul Cătălin Ranco Pițu, la Antena 3 CNN.

Sursa foto: Nicu Cherciu

Sibiul, în Dosarul revoluției

Potrivit procurorilor militari,  cele mai multe decese din decembrie 1989, din municipiul Sibiu, s-au produs după ce armata a tras în forțele MAI, care încercau să scape de protestatari.

„Prin coroborare cu celelalte probe ale dosarului, concluzia este aceeaşi. După 22 decembrie 1989 - orele 16:00, focul fratricid a cauzat survenirea de decese şi răniri. Nu există probe apte să demonstreze că în intervalul 22-30 decembrie 1989 au existat terorişti sau orice altă forţă care să desfăşoare acţiuni ostile revoluţiei şi revoluţionarilor”, potrivit procurorilor Parchetului Militar.

În dosarul „Revoluției” sunt judecați pentru infracțiuni contra umanității fostul președinte Ion Iliescu, fostul vicepremier Gelu Voican Vliculescu și fostul șef al Aviației militare, generalul Iosif Rus.

În august 2022, procurorii parchetului Militar au decis că nu există probe relevante că în decembrie 1989 au existat teroriști sau forțe ostile Revoluției.

Sursa foto: Nicu Cherciu

Capitolul despre Sibiu din rechizitoriul ”Dosarului Revoluției:

”13. Municipiul Sibiu

Particularitatea judeţului Sibiu a constat în aceea că primul secretar al CJ de Partid era, în decembrie 1989, (...) – fiul preşedintelui Ceauşescu Nicolae. Pe fondul informaţiilor despre evenimentele din Timişoara, în municipiul Sibiu au început să circule manifeste prin care populaţia a fost îndemnată să se solidarizeze cu populaţia Timişoarei şi să participe la o manifestaţie care urma să aibă loc în ziua de 21 decembrie 1989, în Piaţa Mare din Sibiu.

În acest context, în dimineaţa zilei de 21 decembrie, în diferite puncte din municipiu, în principal în zona centrală, au început să se adune din ce în ce mai multe persoane care, pornind de la discuţii restrânse, au ajuns în scurt timp să se manifeste împotriva puterii comuniste din România. Spre centrul oraşului au început să afluiască muncitorii principalelor întreprinderi sibiene. Întrucât mişcarea de protest a luat amploare, a avut loc o primă intervenţie a forţelor de ordine din cadrul Inspectoratului Judeţean al MI, cu scopul împiedicării concentrării manifestanţilor în zona centrală a urbei.

Au fost reţinute persoane din rândul manifestanţilor. O a doua intervenţie a forţelor de represiune (MI) a avut loc în Piaţa Mare, după ce grupurile de muncitori au pătruns în perimetrul pieţei pentru a protesta. La ambele intervenţii a acţionat Plutonul „Scutul” condus de şeful Biroului Pază şi Ordine din cadrul Miliţiei mun. Sibiu. Pentru intervenţii au fost folosite inclusiv două autospeciale ale pompierilor.

Acţiunea de represiune a eşuat întrucât forţele de ordine ale MI nu au reuşit dispersarea manifestanţilor. Pe cale de consecinţă, de la nivelul Comitetului Judeţean de Partid Sibiu (…) s-a solicitat intervenţia armatei. La vremea respectivă, comandantul Garnizoanei Sibiu şi al UM 01512 Sibiu era col. (...). Acesta, prin declaraţiile date, a arătat că a fost solicitat pentru a interveni cu forţele MApN împotriva manifestanţilor. A mai arătat că, după o 62 discuţie purtată cu inspectorul şef al MI, i-a telefonat lui (...), iar acesta i-a ordonat să adopte măsuri de urgenţă şi să deplaseze efectivele MApN în diverse puncte ale oraşului.

În jurul orelor 10:20 ,col. (...) a purtat o convorbire prin telefon cu ministrul apărării Milea Vasile, iar acesta din urmă, auzind despre solicitarea venită din partea lui (...), a permis scoaterea în stradă a efectivelor MApN, cu indicaţia de a nu se trage în populaţie. Din acel moment, col. (...) a început să se manifeste ca un coordonator al tuturor unităţilor militare din Sibiu, el având şi funcţia de comandant al garnizoanei, repartizând zone de responsabilitate şi ordonând ofiţerilor să dispună constituirea unor efective de militari pentru intervenţia care urma să aibă loc în Piaţa Mare, respectiv pentru apărarea celorlalte obiective din oraş.

Până în jurul orelor 12:00, toate subunităţile militare constituite conform ordinelor col. (...), au ajuns în punctele stabilite (Piaţa Mare, Hotelul Bulevard, Comitetul Judeţean, Liceul Economic, Consiliul Popular Municipal, centralele telefonice din oraş, Întreprinderea Flaro, depozitele de garnizoană etc.). Treptat situaţia s-a tensionat, au apărut ciocniri între demonstranţi şi forţele de ordine, soldate cu deschiderea focului de avertisment. Au apărut primii răniţi prin împuşcare, iar în legătură cu aceste prime victime din Sibiu, se constată că majoritatea manifestanţilor a declarat că au executat foc doar militarii din cadrul UM 01512 Sibiu, având în vedere că, în acel moment, în piaţă nu mai erau prezente alte forţe de ordine.

Au existat şi declaraţii izolate prin care s-a arătat că asupra manifestanţilor s-au executat focuri de armă inclusiv din podurile imobilelor aflate în jurul pieţei. În acest context, în Piaţa Mare din Sibiu au rezultat cinci victime prin împuşcare, dintre care una a decedat. 63 După evenimentele din Piaţa Mare, numărul manifestanţilor a continuat să crească. Întrucât militarii din piaţă au constituit un dispozitiv circular, manifestanţii s-au retras către străzile adiacente, s-au regrupat şi s-au deplasat către CJ de Partid şi Inspectoratul Judeţean al MI. În faţa sediului inspectoratului s-a manifestat paşnic, fiind scandate în principal lozinci antiprezidenţiale.

Situaţia s-a retensionat, iar în jurul orelor 18:00 manifestanţii au trecut la acţiuni care au vizat atacarea şi pătrunderea în sediile Miliţiei şi Securităţii. Au fost folosite sticle, pietre şi alte obiecte contondente. Acţiunile au culminat cu incendierea mai multor autoturisme parcate în zonă, aparţinând în principal lucrătorilor de miliţie şi securitate. În acest context, cadrele MI au folosit gaze iritant-lacrimogene şi au executat focuri de armă. Uzul de armă efectuat din sediul Inspectoratului Judeţean MI a provocat un deces şi nouă răniri de persoane. În noaptea de 21/22 decembrie 1989, col. (...) a fost de acord ca inspectorul şef al MI Sibiu şi şeful DSS Sibiu să se mute în biroul Comandamentului UM 01512 Sibiu, de unde, cu toţii, urmau să coordoneze represiunea preconizată pentru 22 decembrie. În aceeaşi noapte s-a dispus transferul arestaţilor preventiv din rândurile manifestanţilor (25 de persoane ) din arestul MI la Penitenciarul Aiud. Începând cu primele ore ale zilei de 22 decembrie 1989, grupuri numeroase de cetăţeni au început să se deplaseze, pe diverse trasee, spre centrul municipiului Sibiu, manifestanţii concentrându-se în principal în faţa Inspectoratului Judeţean al MI, la sediul Casei de Cultură a Sindicatelor, dar şi în faţa CJ de Partid. Este important de precizat că după evenimentele din 21 decembrie 1989, forţele de ordine ale MI, nu au mai efectuat misiuni în municipiul Sibiu, fiind prezente la sediile unităţilor din care făceau parte. Mai mult, pentru apărarea sediilor Miliţiei şi Securităţii, din ordinul col. (...), au fost dispuse forţe ale UM 01512 Sibiu şi UM 01606 Sibiu, care au format un cordon defensiv în faţa Inspectoratului Judeţean al MI.

În cursul dimineţii de 22 decembrie, col (...) a purtat o discuţie prin telefon cu generalul (...) (adjunct al ministrului apărării şi şef al Consiliului Politic Superior al Armatei) în urma căreia s-a decis suplimentarea forţelor MApN din Sibiu cu efective militare din judeţul Vâlcea.

În jurul orelor 09:30, manifestanţii aflaţi în faţa Inspectoratului Judeţean MI au devenit agresivi, dorind pătrunderea în clădire. În acest context, cadrele MI, pentru a-i linişti pe manifestanţi, au afişat la etajul trei al clădirii un banner inscripţionat „Noi, miliţia, slujim interesele poporului. Suntem cu voi! Fără violenţă! Organizaţi-vă pentru dialog!”.

Această acţiune, împreună cu acceptarea verificării arestului, au condus la apariţia unui moment de acalmie, majoritatea demonstranţilor hotărând să se deplaseze la Poligrafie pentru editarea unui ziar cu conţinut revoluţionar.

Evenimentele au luat, însă, în mod subit, un curs neaşteptat după ce, prin mass-media, s-a anunţat sinuciderea ministrului apărării Milea Vasile. Anunţul a determinat mulţimea să nu se mai deplaseze spre Poligrafie, să rămână în faţa Inspectoratului MI şi să reînceapă asaltul asupra acestuia. Evenimentele au fost deosebit de tensionate, violenţele extreme, s-a deschis focul de către cadrele MI, rezultând împuşcarea mai multor persoane, printre acestea fiind şi militarul M.D. care a decedat. Cert este că o parte a manifestanţilor a reuşit să pătrundă cu forţa în clădirea Inspectoratului Judeţean al MI. De aici, civilii s-au înarmat cu arme militare aparţinând cadrelor de miliţie şi de securitate care şi-au abandonat armamentul şi muniţia. După pătrunderea manifestanţilor în sediul MI, de frică, mai multe cadre de miliţie şi securitate s-au refugiat spre UM 01512 Sibiu (aflată în imediata vecinătate) şi au sărit gardul unităţii militare, întrucât pe la punctul principal de acces nu se putea intra din cauza prezenţei unui grup masiv de demonstranţi care se comporta violent cu lucrătorii MI prinşi în zonă.

Concomitent cu deplasarea spre 65 UM 01512 Sibiu, cadrele MI au executat focuri de avertisment. În acest context, militarii ce asigurau paza UM 01512 Sibiu au deschis focul împotriva cadrelor MI care au pătruns în unitate prin escaladarea gardului. S-a deschis focul inclusiv asupra sediului Inspectoratului Judeţean MI. Urmare acestui eveniment, din rândul cadrelor de miliţie şi securitate care au încercat să se refugieze în incinta UM 01512 Sibiu, a rezultat un număr mare de victime, 19 cadre MI au decedat, 4 fiind rănite. (…) Despre evenimentele desfăşurate la Sibiu mai există o controversă. S-a speculat în perioada post-decembristă că la data de 20 decembrie 1989, pentru protecţia suplimentară a lui (...), la Sibiu a fost trimisă, în regim conspirat , o grupă militară aparţinând DIA (Direcţia Informaţii a Armatei), mai precis militari ai UM 0404 Buzău (cercetare). Aceşti militari ar fi făcut deplasarea spre Sibiu, clandestin, la bordul unei aeronave civile Rombac (BAC – 400) ce asigura ruta Bucureşti – Sibiu. Controversa a apărut şi pentru că, doar pentru acea dată, cursa a fost efectuată cu o aeronavă Rombac în locul uzualei aeronave de tipul AN – 24.

Totuşi ancheta a demonstrat că motivul înlocuirii a fost unul determinat de o necesitate de moment: aeronava Rombac era mai încăpătoare, astfel încât au putut fi transportate toate pachetele trimise din străinătate (mai ales din RF Germania ) rudelor aflate în zona Sibiu, dată fiind comunitatea germană numeroasă în această zonă. Aşadar, prezenţa în sine a aeronavei Rombac nu constituie motiv de suspiciune. Cu toate acestea, au existat declaraţii de martor prin care s-a arătat că în perimetrul situat între sediul Inspectoratului Judeţean al MI şi UM 01512 Sibiu au executat trageri cu arme militare automate persoane echipate în combinezoane de culoare neagră, aflate pe terasele blocurilor aflate în apropiere. (…)

Tot în contextul uzului de armă efectuat în zona UM 01512 Sibiu, la data de 22.12.1989, începând cu orele 12:00, au mai fost consemnate 5 decese şi 6 răniri 66 prin împuşcare (4 decedaţi şi 4 răniţi au aparţinut MI, 1 decedat şi 2 răniţi fiind civili). În curtea Inspectoratului Judeţean MI, în acelaşi interval orar, au mai fost împuşcate mortal 2 persoane, alte 5 fiind rănite prin împuşcare (2 civili decedaţi, 3 civili răniţi, respectiv 2 cadre MI rănite). În spatele sediului Inspectoratului Judeţean MI, au mai fost răniţi prin împuşcare 2 civili. Pe strada Armata Roşie şi în imobilele de pe această stradă (aflate în proximitatea UM 01512 Sibiu) au mai rezultat 21 de victime din care 11 au decedat, iar 10 au fost rănite prin împuşcare ( cu toţii civili). Pe strada Gheorghe Gheorghiu Dej şi imobilele de pe această stradă, tot în contextul uzului de armă efectuat în zona UM 01512 Sibiu, în data de 22 decembrie 1989 au mai rezultat 17 victime, din care 4 au decedat, iar 13 au fost rănite prin împuşcare (2 militari decedaţi, restul decedaţilor şi răniţilor fiind civili). În Piaţa Mare din Sibiu, urmare a uzului de armă efectuat în zonă, au mai decedat 3 persoane civile. În această zi, în diverse zone ale municipiului Sibiu, alte două persoane au decedat prin împuşcare, iar 15 au fost rănite. În după-amiaza zilei de 22 decembrie 1989 s-a trecut la organizarea şi executarea apărării obiectivelor de interes public”.

Rechizitoriul poate fi citit aici

Abonează-te la canalul de WhatsApp al Turnul Sfatului pentru a afla în timp real știrile relevante de la Sibiu: accesează linkul de aici și apasă opțiunea Follow (Urmăriți).

Dacă ți-a plăcut, distribuie articolul și prietenilor tăi

de Alin Bratu

Politic
Telefon:
0745 590 991

alin[at]turnulsfatului.ro