„Transilvania” brokerilor. O companie de top din Bistrița a acuzat o mică firmă din Sibiu că i-a copiat denumirea

Directorul general al companiei listată la bursă „Transilvania Broker de Asigurare SA”, cu sediul în Bistrița, a intentat un proces firmei „Transilvania Maxima Broker de Asigurare SRL”, cu sediul în Sibiu, acuzând-o că îi prejudiciază activitatea prin utilizarea în denumirea firmei a combinației de cuvinte „Transilvania Broker” – pe care primul a înregistrat-o la OSIM (Oficiul de Stat pentru Invenții și Mărci). În sentința definitivă instanța nu i-a dat dreptate companiei din Bistrița, ba chiar a obligat-o să achite cheltuielile de judecată ale sibienilor.

Procesul a avut loc la Tribunalul Sibiu, iar în cele din urmă Curtea de Apel Alba Iulia a emis sentința definitivă în octombrie 2023.

Conform instanței, reprezentantul companiei de brokeraj din Bistrița a cerut „încetarea activităţii de contrafacere, în tot sau în parte, a mărcii „Transilvania Broker”, aparţinând reclamantului. Din motivarea sentinței aflăm că este titular al mărcii respective din 2011. Totoată, a mai cerut „obligarea pârâtelor la încetarea folosirii, în tot sau în parte a mărcii sau orice denumire asemănătoare sau similară cu aceasta, în activitatea de Broker de Asigurări (...)”, dar și să o înlăture din denumirea societăţii pârâte.

Conform propriilor informații, Transilvania Broker de Asigurare S.A. - sau, pe scurt, Transilvania Broker - este unul dintre brokerii de asigurare de top din România, cu o experiență de peste 15 ani în domeniu și o acoperire națională. Compania are un capital social în valoare de 500.000 Lei și este listată pe Bursa de Valori București. Anul trecut, compania a avut un profit net de 11,5 milioane de lei, în creștere cu 67,8% față de 2021.

De partea cealaltă, compania din Sibiu Transilvania Maxima Broker de Asigurare SRL a fost înființată în anul 2013 și, conform raportului financiar depus la Ministerul Finanțelor, în 2022 a avut un angajat și venituri de 192.000 lei.

Reclamantul a susținut în instanță că denumirea firmei pârâte este identică cu cea a societății la care este acționar, generând confuzie pe piața asigurărilor: „Reclamantul consideră că denumirea societății pârâte este identică cu denumirea societății la care este acționar, astfel că s-a creat această confuzie pe piața asigurărilor, motiv pentru care a primit mai multe sesizări de la clienții societății reclamante privind confuzia care apare cu denumirea pârâtei, atât reclamantul, cât și societatea la care este acționar, fiind prejudiciați de faptul că pârâtele folosesc marca înregistrată. Astfel, reclamantul apreciază că  i se aduc grave prejudicii ce nu pot fi cuantificate, ele apărând ca o expresie a încălcării specifice a unui drept de proprietate industrială, aferente unui astfel de drept fiind imaginea titularului de marcă, clientela, aspecte a căror deteriorare produce efecte ireversibile”, scrie în sentință.

Atât Tribunalul Sibiu, cât și Curtea de Apel Alba Iulia au respins argumentele reclamantului, subliniind că, deși denumirile celor două firme sunt asemănătoare, diferența notabilă este cuvântul „Maxima”, iar termenul „Transilvania” este frecvent utilizat în denumirea mai multor societăți din această regiune geografică, indiferent de domeniul de activitate.

„Este adevărat că denumirea societăţii reclamantului (...), respectiv denumirea societăţii pârâte (...) sunt asemănătoare, însă diferenţa uşor de observat este cuvântul „Maxima”, iar cuvântul „Transilvania” este foarte des uzitat în denumirea a numeroase societăţi, cel puţin din această zonă geografică, indiferent de domeniul de activitate. Împrejurarea că ambele societăţi se preocupă de sfera asigurărilor nu este un argument suficient de solid care să determine cu uşurinţă o confuzie”, scrie judecătărul. Acesta a mai constatat că „există o diferenţă semnificativă între acestea, care doar prin superficialitate ar putea crea o confuzie”.

Instanța a constatat, totodată, că reclamantul nu a prezentat dovezi că, în prezent, există un risc de confuzie în percepția publicului, inclusiv riscul de asociere cu marca anterioară. De asemenea, s-a menționat că marca reclamantului rămâne slab protejată și nu poate justifica eliminarea de pe piață a mărcii utilizate de pârâtă.

În final, cel care a inițiat procesul a fost obligat să achite cheltuielile de judecată ale pârâtelor în valoare totală de 14.000 de lei: 6.000 de lei pentru firma din Sibiu și câte 4.000 de lei pentru reprezentantele acesteia, în calitate de persoane fizice.

Abonează-te la canalul de WhatsApp al Turnul Sfatului pentru a afla în timp real știrile relevante de la Sibiu: accesează linkul de aici și apasă opțiunea Follow (Urmăriți).

Dacă ți-a plăcut, distribuie articolul și prietenilor tăi