Miercuri,
21.02.2024
Innorat
Acum
3°C

Pădurile Sibiului au crescut în 30 de ani cu peste 16 mii de hectare. Pe hârtie. ”Și dacă e rasă, în acte tot pădure rămâne”

Pădurile Sibiului au crescut în 30 de ani cu peste 16 mii de hectare. Pe hârtie. ”Și dacă e rasă, în acte tot pădure rămâne”

Institutul Național de Statistică (INS) arată că din 1992 până în 2022 fondul silvic din județ a crescut cu 16,2 mii de hectare. 186,4 mii de hectare erau, conform datelor statistice, în 1992, iar anul 2022 îl încheiam cu 202,7 mii de hectare. Deși sunt mai multe dosare penale în județ privind abateri de la regimul silvic, deși asociațiile de mediu reclamă defrișările ilegale, pe hârtie, pădurile în județ sunt tot mai mari. Am cerut posibile explicații de la Direcția Silvică Sibiu și de la pădurari, pentru a afla de ce sunt aceste date.

”Înainte de 90 se dădea focul la jnepeniș pentru a nu crește pădurea pe unde mergeau ciobanii cu oile”

Directorul Direcției Silvice Sibiu, Ilie Troancă, își explică cu greu datele statistice. Pleacă de la ideea că Direcția Silvică nu mai are de mulți ani toate pădurile din județ, sunt mai multe ocoale silvice private și fiecare e responsabil pentru propria activitate.

”În 89 sau după 90 s-a preluat o bună parte de fond silvic în județul Sibiu, fond care a fost la Direcția Silvică Alba. Era pe UAT Jina, dar pe vremuri era direcționat de către Alba, iar apoi au revenit la noi. Poate și de aici e o creștere”, caută o explicație Troancă.

El susține că o altă explicație ține de zonele montane, folosite pe vremuri pentru oierit, care au fost lăsate pradă pădurii.

”Eu-s silvic și țin la pădure, dacă ne crește suprafața împădurită e foarte bine, mă bucur. Doar să fie așa. Trebuie să ținem cont și de celelalte domenii. De exemplu, înainte de 90 se dădea focul la jnepeniș pentru a nu crește pădurea pe unde mergeau ciobanii cu oile. Acum nu se mai poate face asta, iar după 90 s-a împădurit în mod natural și sunt efectiv păduri, acum, în acele locuri. E posibil ca acele zone să fie introduse acum în fondul forestier. Poate la ocoalele private erau pășunile împădurite care aveau consistența mai mare de 0,4 și le-a introdus garda forestieră în fond forestier”, spune directorul Direcției Silvice Sibiu.

O altă posibilitate este ca documentele să nu mai țină pasul cu realitatea.

”Și dacă s-a tăiat o pădure și nu s-a împădurit, în hârtii tot pădure apare, tot fond silvic. Și așa, o tăiere neîmpădurită rămâne suprafață constantă. Categoriile de fond forestier sunt mai multe inclusiv drum”, explică el.

Același lucru îl explică și un alt lucrător silvic. ”În acte e una, în realitate e de multe ori altceva. Sunt foarte multe exemple în județ unde s-au făcut răsături peste normele legale, unde s-a executat împădurire, tot pe hârtie”, spune sibianul.

38.000 mc de lemn furat de pe Valea Lotrioarei. Autor necunoscut

Garda Forestieră Brașov a calculat în 2018 că aproximativ 10.000 de mc de lemn a fost furat, în patru ani, din pădurile de pe Valea Lotrioarei. Alți peste 28.000 de mc de lemn a fost furat din aceeași zonă, scria Turnul Sfatului în 2019.

Din pădurile de pe Valea Lotrioarei, între 2014 și 2017 au fost tăiați în mod ilegal peste 10.000 de mc de lemn, conform unui raport al Gărzii Forestiere Brașov, întocmit începând cu primăvara lui 2017. Lemnul a fost tăiat din zona pârâului Gârcu și, în acte, defrișările au fost justificate prin necesitatea unor lucrări de igienă, impuse din cauza infestării copacilor cu dăunători. Pe lângă cele 10.000 de mc de lemn furat descoperit de Garda Forestieră Brașov, din pădurile din jurul Văii Lotrioarei au mai dispărut alți peste 28.000 de mc de lemn, potrivit unui studiu realizat de Institutul național de cercetare-dezvoltare în silvicultură.

A început atunci un dosar de urmărire penală, iar în toamna anului 2022 procurorii din Sibiu au trimis dosarul la judecătoria Avrig, pentru continuarea cercetărilor cu autori necunoscuți.

”În 2020 eu am plantat mai mult decât statul român”

Sunt două posibile surse prin care fondul forestier să fi crescut în Sibiu, spune Octavian Berceanu, fost şef al Gărzii de Mediu. El susține, la fel ca și directorul Direcției Silvice Sibiu că jnepenișul a devenit pădure, precum și zonele din văi. Zone care au fost încadrate ca și păduri, după gradul de vegetație de către inspectorii Gărzii Forestiere.

”Pentru mine o creștere de peste 16 mii de hectare este enorm pentru județul Sibiu. Este posibil ca jos, în vale, în zonele de pășuni lăsate de izbeliște natura s-a regenerat și au început să se constituie zone împădurite și în zona alpină, acolo unde jnepenișul era pe vremuri tăiat sau ars. Acum, în lipsa oieritului, e posibil ca acele zone să se fi împădurit natural.

Statul Român nu a fost preocupat de împădurire, iar acțiunile campaniilor civice sunt nesemnificative la aceste cifre. În 2020 eu am plantat mai mult decât statul român”, spune Berceanu.

Suntem penultimii în regiunea Centru

În Regiunea Centru, Sibiul se află pe penultimul loc în ceea ce privește, conform datelor INS, suprafața fondului forestier. Mai puțin decât Sibiul mai are pădure doar județul Covasna. Dacă noi avem, 202,7 mii de hectare, în județul Covasna, unul mult mai mic ca și suprafață decât Sibiul, are 171.7 hectare.

Cel mai bine stă în documente județul Harghita, cu 264,1 hectare de fond forestier. Este urmat de județul Mureș cu 218,2 hectare și județul Alba, cu 207,4 hectare de fond forestier.

„Nici ăia care fură nu sunt veniți de pe lună și știu când trebuie să intre în pădure

Fostul director al Direcției Silvice Sibiu, Robert Blaj, decedat în 2021, spunea că există riscul ca în câțiva ani pădurile României să nu mai fie administrate și păzite de nimeni, din cauza legislației. El atrăgea atenția asupra condițiilor de muncă a pădurarilor.

”Un pădurar are în gestiune, 24 de ore din 24 poate mii de hectare de pădure și asta nu se înțelege foarte bine la noi în țară. De exemplu, am avut un caz la Agnita, când un pădurar a fost înțepat de albină și de la ITM problema era ce căuta sâmbăta în pădure. Cum ar fi ca un pădurar să lucreze de la 8 la 16, să ponteze ca un vânzător la magazin? Nici ăia care fură nu sunt veniți de pe lună și știu când trebuie să intre în pădure. Un vânzător la un magazin pleacă la 16 și dacă se dă spargere în timpul nopții, nu e el vinovat. Atunci când vezi un pădurar la ora 10 acasă, nu te lua de el, că nu știi unde a fost noaptea”, spune Blaj. Acesta spune că este de apreciat activitatea pădurarilor care aleg să ducă o viață în mijlocul pădurii, singuri în fața hoților. ”Ce să facă un pădurar cantonat în fundul Văii Lotrioarei? Stă acolo cu familia, cu copii, singur, fără niciun mod de a se apăra. Vin cu mașinile, înarmați cu topoare. Eu cred că în câțiva ani vom rămâne fără pădurari dacă nu se face nimic”, a mai spus Blaj.

Pe de altă parte, cazurile de violență asupra pădurarilor sibieni sunt rare, spune Robert Blaj. ”Sibiul e încă într-o zonă, ca să folosim un termen modern, OK. Probabil că e vorba și de educație, nu știu, dar noi nu avem încă probleme atât de grave”, a mai declarat Robert Blaj în 2019.

Greenpeace: Caz nerezolvat în Sibiu

Activiștii de mediu acuzau la finele anului 2019 Ministerul Pădurilor pentru tăierile ilegale scăpate de sub control. Afirmația îi aparține lui Ciprian Gălușcă, reprezentant Greenpeace România. Acesta acuză însă și cazuri de corupție ce au dus la dispariția a mii de metri cubi de pădure. Un asemenea exemplu este dat chiar în județul Sibiu.

”Pe de o parte sunt foarte puțini infractori prinși și duși mai departe, anchetați în penal, sunt foarte puține condamnări. Și, pe de altă parte, avem cazuri mari de corupție din zona asta, cazuri mari de tăieri ilegale, unele dintre ele chiar în domeniul public, vorbim de mii de metri cubi, cum a fost situația de la Sibiu anul trecut, în care efectiv nu avem niciun responsabil, în care nimeni nu a răspuns pentru tăierea ilegală a peste 10.000 de metri cubi de lemn din proprietatea statului. Despre asta este problema. Nu există măsuri coercitive pentru cei care fac asta, nu avem procurori specializați în zona de mediu și în genul ăsta de spețe și avem pur și simplu foarte multe dosare care stau pe rol și nu se rezolvă niciodată. Și atunci e evident că infractorii sunt relaxați din punctul ăsta de vedere”, a explicat pentru RFI, Ciprian Gălușcă.

Ai fost martorul unui eveniment care crezi că ar merita să fie prezentat în ziar?
Folosește modulul de sesizări din TS App, aplicația de mobil Turnul Sfatului, iar noi vom prelua și aprofunda subiectul.
Descarcă aplicația de aici: https://tsfatului.app.link/download

Urmăriți-ne pe Instagram / Facebook / YouTube

Vizualizari: 5374

Alin Bratu

de Alin Bratu

Politic
Telefon:
0745 590 991

alin[at]turnulsfatului.ro

Comentarii

5 comentarii

Ion

Acum 3 săptămâni

Pădurile din Sibiu sunt AMG uri pe străzi și partide de poker jucate cu perdeaua trasă. Și atâtea altele.....
Raspunde

@ion

Acum 3 săptămâni

Ai perfecta dreptate, s-au îmbogățit toti analfabetii din Gura-Râului, Orlat, Sadu și Saliste din pădurile României. Cine e din zona știe!
Raspunde

Pastor marginas

Acum 3 săptămâni

Chiar daca suna a conspiratie ce zice Ion mai sus, cred ca are dreptate...cel putin partial...sau cel putin metaforic :)
Raspunde

Flo

Acum 3 săptămâni

De ce nu spuneti nimic despre varsta padurilor? Sau despre calitatea arborilor de acum fata de cea din 90?
Raspunde

Romania - stat esuat de clasa politica si de esuatul sef

Acum 3 săptămâni

doar un stat profund corupt poate permite asa ceva - de 30 de ani incoace. Sunt cel putin cateva autoritati desemnate pentru controlul si paza in domeniul silvic, si iata ca doar dintr-o singura vale se pot fura zeci de mii de metri cubi de padure. Adica sute de raconate a urcat goale si apoi au coboarat pline, pe unicul drum de acces si nu sunt vazute de padurar, de politie, de jandarmerie, de garda de mediu, de silvicultori, etc ?? Se poate doar daca ordinele sunt date de sus - sa se inchida ochii - pentru profitul Timber si al multor altora.
Raspunde
Anuleaza raspuns

Lasa un comentariu

Toate comentariile sunt moderate înainte de postarea pe site, pentru a elimina limbajul agresiv de pe această platformă. Mulțumim. Adresa ta de email nu va fi publicată.

Sus