5 ani de la Summitul informal de la Sibiu, dedicat viitorului Europei

La 9 mai 2019, a avut loc, la Sibiu, în clădirea Primăriei Municipiului, Consiliul European informal, în cadrul căruia liderii UE au discutat despre următoarea agendă strategică a Uniunii pentru perioada 2019-2024, scrie Agerpres.

Întrucât summitul a avut loc cu ocazia Zilei Europei, liderii UE au adoptat Declaraţia de la Sibiu, ca semn al unităţii şi încrederii lor în viitorul UE. De asemenea, la Sibiu, s-a convenit ca liderii UE să se reunească din nou la 28 mai 2019, la Bruxelles, pentru a discuta despre rezultatele alegerilor pentru Parlamentul European, informează site-ul https://www.consilium.europa.eu/.

Summitul a fost găzduit de preşedintele României, Klaus Iohannis, ţara noastră deţinând atunci preşedinţia Consiliului. Preşedintele Consiliului European, Donald Tusk, a prezidat reuniunea. Au fost prezenţi, de asemenea, preşedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, şi preşedintele Parlamentului European, Antonio Tajani. Dintre liderii statelor membri, au participat, între alţii: cancelarul german, Angela Merkel, premierul Luxemburgului, Xavier Bettel, preşedintele Franţei, Emmanuel Macron, cancelarul austriac, Sebastian Kurz, premierul ungar, Viktor Orban.

Citește și VIDEO Summit-ul de la Sibiu. Filmul zilei care a devenit istorie

Citește și GALERIE FOTO - Cum arată Sibiul pregătit de Summitul UE

Preşedintele român a precizat că România a devenit, cu prilejul Summitului de la Sibiu, centrul dezbaterii privind viitorul Uniunii Europene. "România, ca ţară care exercită Preşedinţia Consiliului Uniunii Europene şi ca stat membru profund ataşat consolidării proiectului european, a devenit astăzi centrul dezbaterii privind viitorul Uniunii Europene. Europa a venit în România! Este, istoric vorbind, prima reuniune a Consiliului European pe care România a avut şansa să o găzduiască.", a punctat Klaus Iohannis în cadrul unei conferinţe de presă comune cu preşedintele Consiliului European, Donald Tusk, şi cu preşedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, conform presidency.com.

La rândul său, preşedintele Consiliului European, Donald Tusk, a afirmat că statele membre şi liderii aleşi democratic vor să formeze în mod activ calea pe care merge Uniunea Europeană. "Statele membre şi liderii aleşi democratic vor să formeze în mod activ calea pe care merge Uniunea Europeană, modul cum funcţionează, se dezvoltă. Personal, sunt convins că este important să gândim aşa şi este de dorit să gândim aşa, pentru a asigura funcţionarea eficientă a comunităţii noastre. De aceea, doresc să menţin spiritul acestor discuţii în timpul pregătirii priorităţilor europene pentru următorii ani şi în procesul numirii noilor conducători europeni.", a punctat Donald Tusk, în context.

Preşedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, a susţinut că UE nu este în criză, aşa cum se spune. "Aşa cum în ultimii ani am fost capabili să acţionăm, de multe ori, împreună. De multe ori, se spune că Uniunea Europeană nu a ştiut să se ridice la înălţimea aşteptărilor, dar avem peste 300.000 de directive şi regulamente pe care le-a propus Comisia Europeană şi 80% dintre ele au fost adoptate întotdeauna în unanimitate. Deci, iată că Uniunea Europeană nu este în criză, dacă reuşeşte să adopte în unanimitate peste 80% din deciziile propuse între cei doi colegiuitori.", a precizat Juncker.

Preşedintele Parlamentului European, Antonio Tajani, a declarat, în intervenţia sa la Summitul european informal de la Sibiu, că Europa are nevoie de reforme importante şi prima dintre aceste reforme este revenirea la politică. ''Am spus conducătorilor europeni să se transforme din lideri la nivel naţional în lideri cu o viziune europeană şi am citat din cartea domnului preşedinte Klaus Iohannis, pe care ne-a făcut-o cadou şi în care vorbeşte despre o Europă politică'', a relevat şeful legislativului european de la Bruxelles într-o conferinţă de presă, în care a prezentat aspectele pe care le-a abordat în discursul său în faţa liderilor din UE.

În ceea ce priveşte agenda strategică a UE 2019-2024, liderii Uniunii au făcut schimb de opinii cu privire la provocările şi priorităţile cu care se va confrunta UE în următorii ani. Discuţiile de la Sibiu s-au bazat pe o notă a Agendei liderilor elaborată de preşedintele Consiliului European de la acea vreme, Donald Tusk, şi au fost structurate în două părţi, prima dedicată dimensiunilor externe, iar cea de a doua - dimensiunilor interne.

În Declaraţia adoptată la Summit, liderii UE au subliniat valori precum unitatea, solidaritatea, găsirea de soluţii comune, democraţia şi statul de drept, echitatea etc. Cu privire la politica externă a UE, Declaraţia a pus accent pe puterea paşnică şi pe puterea coercitivă. "Ne vom proteja cetăţenii şi le vom oferi siguranţă, investind în puterea paşnică şi în puterea coercitivă şi colaborând cu partenerii noştri internaţionali.", se arată în Declaraţia de la Sibiu, citată de https://www.consilium.europa.eu/.

De asemenea, având în vedere că Summitul s-a desfăşurat înainte de alegerile pentru Parlamentul European din mai 2019, liderii UE au hotărât să se reunească la 28 mai 2019, la Bruxelles, pentru a discuta despre rezultatele votului şi pentru a demara procesul de desemnare a şefilor instituţiilor UE. "Acest proces va urma, fireşte, regulile stabilite prin tratate. Desemnările trebuie să reflecte echilibrul geografic, precum şi situaţia demografică astfel încât atât ţările mai mari, cât şi cele mai mici să fie reprezentate în cele mai înalte poziţii în Uniunea Europeană.", a precizat preşedintele Consiliului European, Donald Tusk, în context.

Tot în cadrul Consiliului de la Sibiu, opt state membre ale Uniunii Europene au cerut adoptarea unor obiective mai ambiţioase privind schimbările climatice, pe baza unei iniţiative care a fost prezentată de preşedintele francez, Emmanuel Macron, conform unei relatări DPA. Iniţiativa Macron prevedea ca unul din punctele principale ale viitoarei agende europene să fie combaterea schimbărilor climatice. Mai mult, ţările membre UE ar trebui, potrivit documentului de lucru, să îşi majoreze contribuţiile în cadrul Acordului de la Paris, din 2015 privind limitarea încălzirii globale. Ţările semnatare ale iniţiativei au fost: Belgia, Danemarca, Franţa, Luxemburg, Ţările de Jos, Portugalia, Spania şi Suedia. 

Abonează-te la canalul de WhatsApp al Turnul Sfatului pentru a afla în timp real știrile relevante de la Sibiu: accesează linkul de aici și apasă opțiunea Follow (Urmăriți).