Miercuri,
10.09.2025
Partial Noros
Acum
24°C

Sibienii au decis cele șase proiecte pe care să le facă Primăria: oază în Aurarilor, parc velo educativ, dulapuri cu cifru, curți de școli dotate, lectură pe Cibin și 1.000 de arbori plantați

Sibienii au decis cele șase proiecte pe care să le facă Primăria: oază în Aurarilor, parc velo educativ, dulapuri cu cifru, curți de școli dotate, lectură pe Cibin și 1.000 de arbori plantați

Prin votul dat de ei în primele 16 zile ale acestei luni, sibienii au stabilit cele minim șase proiecte pe care Primăria Sibiu va trebui să le implementeze în perioada imediat următoare.

La sfârșitul zilelor lucrătoare din această săptămână s-a încheiat perioada de 16 zile în care sibienii au putut vota câte un proiect din fiecare categorie în care au fost împărțite cele 23 validate în cadrul Bugetării participative 2024 (validate dintr-un total de 52 de proiecte propuse tot de către sibieni în primăvara acestui an). Valoarea maximă a fiecărui proiect ar trebui să fie de 150.000 de euro, alocați din bugetul municipiului, dar în trecut au fost cazuri când aceste sume au fost cu mult depășite.

La categoria „Sibiu, oraș accesibil”, cel mai votat proiect (162 de voturi) este cel denumit Oaza urbană – Piața Aurarilor și Pasajul Scărilor. Proiectul – așa cum a fost ajustat din punct de vedere tehnic de către comisia de evaluare a Primăriei – include tencuirea intrării în Pasajul Scării din Piața Mică, folosind tencuieli de asanare.

„Aici sunt de menționat și pus în evidență blazoanele și inscripțiile de pe pereți care poartă o valoare enormă”, arată inițiatorii proiectului. Care mai include montarea de iluminat cu senzori și camere video, amplasarea de ghivece mari cu flori sau pomi ornamentali, panouri de informare despre Piața Aurarilor, refacerea fântânii existente și a pavajului, montarea de mobilier urban „cu vegetație inclusă” și a unui rastel pentru biciclete. Totodată, accesul auto ar urma restricționat prin montarea unui pilon retractabil, care să completeze perimetrul delimitat de alți piloni ficși.

Următorul cel mai votat proiect din această categorie a fost cel care propune amenajarea de parcări securizate pentru biciclete în cartierele orașului, care a strâns 105 voturi.

Cu 142 de voturi primite, proiectul Velo Park Tematic Sibiu – primul parc velo educativ din România este cel mai votat din categoria „Sibiu oraș educat”. „Pornind de la modelul Vienez Fahrradübungsplatz acolo unde municipalitatea a construit un poligon rutier didactic, unde participanți de toate vârstele pot deprinde elemente de educație rutieră și velor, acest proiect propune un centru de educație rutieră integrată. Pe o suprafață de aproximativ 2.500-5000 m2, părinții și copiii din Sibiu și din împrejurimile Sibiului pot găsi acum o unitate de antrenament modernă care să îndeplinească cerințele actuale de trafic rutier, și în special VELO, unitate educativă în premieră în România”, este o parte din descrierea proiectului. Care să aibă trasee cu toate tipurile de elemente rutiere (de la semafor la piatră cubică sau trecere la nivel de cale ferată), dar și facilități sanitare și o stație de reparare a bicicletelor. Totodată, un pump-track modular ar urma să completeze elementele de dezvoltare a mersului pe bicicletă.

Propus fie în curtea unei unități școlare, fie în alt spațiu liber al orașului, proiectul propune și amenajarea unei construcții modulare ușoare, în care polițiștii Serviciului Rutier „recunoscut la nivel național pentru unitatea rutieră educativă” să se poată întâlni cu cei tineri pe teme specifice. 

Al doilea cel mai votat (96 de voturi) proiect din această categorie a fost cel de amplasare de defibrilatoare automate în zonele aglomerate din Sibiu.

 

Singurul proiect depus în categoria „Sibiu, oraș inteligent” a primit 160 de voturi și prevede alocarea de bani și resurse publice pentru amplasarea de dulapuri de depozitare sigure prin oraș

Lockere Smart în zonele cheie ale orașului este denumirea originală a proiectului care propune instalarea unor astfel de sisteme de depozitare sigure, pentru bagaje de diferite dimensiuni, care să fie utilizate atât de turiștii care vor să-și elibereze mâinile în plimbările prin oraș, fie de sibienii care au nevoie de a-și lăsa lucrurile într-un loc sigur pentru o perioadă relativ scurtă. „Integrarea cu o aplicație mobilă ar oferi utilizatorilor o rezervare și acces fără probleme. Supravegherea video ar asigura securitatea articolelor depozitate”, se mai arată în descrierea proiectului. 

Prin care se propune ca a aceste spații de depozitare să fie amplasate la Muzeul Astra, în parcul din Ștrand, la gară, pe bulevardul Corneliu Coposu vizavi de spital, în piața Habermann, în piața Cibin și pe pista de biciclete de pe malul Cibinului.

Curțile școlilor să nu fie doar deschise, ci și dotate

136 de sibieni, prin votul lor, au transformat proiectul Amenajăm curțile/grădinile școlilor din cartiere și le deschidem și comunității într-unul pe care Primăria va trebui să îl implementeze în perioada următoare. „Propunem ca în cadrul zonelor verzi din perimetrul școlilor să se amplaseze mobilier de sport atât pentru copiii din școală, când ies în recreație, cât și pentru cei din comunitate, care vor vizita aceste obiective după terminarea orelor de curs. Să se asigure paza astfel încât să poată fi permis accesul populației dornică de mișcare în afara orelor de curs și în weekend-uri. Propunem ca în fiecare cartier să fie amenajat cel puțin un astfel de spațiu, prioritate având cartierele unde nu există parcuri/zone verzi amenajate în apropiere. De exemplu, cartierul Lazaret nu are niciun parc, nicio zonă verde, iar la Școala generală «Ioan Slavici» există loc pentru amenajarea unor astfel de echipamente. Nici în cartierul Turnișor nu există zone verzi amenajate/parcuri”, se arată în descrierea proiectului votat.

Din această categorie, următorul cel mai votat proiect este cel al unui patinoar eco, deschis pe toată perioada anului.

Amenajarea a două zone de relaxare și lectură pe malul Cibinului a primit 86 de voturi, fiind cel mai votat proiect din cadrul categoriei „Sibiu, oraș recreativ”.

„Propunem ca în zonele identificate ca având potențial să fie amenajate alei pietruite, care duc către mobilier urban precum bănci, măsuțe și sezlonguri de citit, unde utilizatorii se vor putea relaxa pur și simplu în aer liber sau în compania unei cărți. De asemenea, propunem ca mobilierul urban să includă și căsuțe de cărți, unde cetățenii să poată lăsa cărțile pe care le-au terminat de citit și să ia o altă carte în schimb. Implementarea acestor idei poate transforma malul Cibinului într-un spațiu care nu doar că va îmbunătăți calitatea vieții locuitorilor, dar va crea și un model sustenabil de utilizare a spațiilor publice verzi”, descriu inițiatorii proiectului.

Al doilea cel mai votat proiect din categorie este cel care propune amplasarea de noi echipamente în locurile de joacă din oraș.

În cea de-a șasea categorie a bugetării participative, „Sibiu, oraș verde”, cel mai multe voturi (157) le-a primit proiectul care propune plantarea a 1.000 de arbori în municipiul Sibiu. Inițiativa a fost modificată în faza de evaluare tehnică: „Plantarea a 1.000 de arbori în municipiul Sibiu, în locațiile indicate de Serviciul Public Managementul Integrat pentru Ecosisteme Urbane. Aceștia se vor planta ținând cont de recomandările specialiștilor legate de momentele oportune de plantare, tipul de arbore/pom care se potrivește zonei etc”. În forma inițială, proiectul propunea plantarea a 10.000 de arbori, jumătate de către reprezentanții Primăriei și cealaltă jumătate – de către sibieni.

La această categorie, al doilea cel mai votat proiect este cel de înființare a unei „ambulanțe verzi”, adică a echipamentelor necesare pentru transplantarea unor arbori de dimensiuni mari.

Mai pot fi alese alte patru proiecte

Sesiunea de vot s-a închis în ultimul minut al zilei de vineri, 16 august 2024. Voturile urmează să fie validate de către reprezentanții Primăriei Sibiu în cursul zilei de 23 august.

În afara celor șase cele mai votate proiecte, pe care Primăria Sibiu – cel puțin teoretic – se obligă să le implementeze ca urmare a regulamentului bugetării participative, alte patru mai poti fi alese din cele propuse de sibieni de către reprezentanții Primăriei. Anunțarea acestor patru proiecte suplimentare ar urma să fie realizată pe 30 august 2024.

A treia ediție

Este pentru a treia oară când Primăria Sibiu organizează astfel campanii de bugetare participativă, în cadrul cărora lasă la îndemâna locuitorilor care doresc să se implice stabilirea unor proiecte de investiții. Proiecte care – teoretic – ar trebui să se încadreze în cel mult 150.000 de euro. Dar au fost mai multe situații în care ideile propuse de sibieni au fost mai apoi preluate și amplificate de către funcționarii Primăriei: amenajarea subtraversării pietonale din zona hotelului Continental Forum (fostul Bulevard) sau amenajarea locului de joacă din piața Cluj sunt două exemple în acest sens.

Totodată, nu toate proiectele propuse în edițiile din 2018 și 2019 au mai apucat să fie implementate de către Primăria Sibiu. Un exemplu în acest sens este reamenajarea parcului Cetății, pe care, de asemenea, funcționarii administrației locale l-au amplificat, dar care nu a trecut de stadiul întocmirii documentațiilor tehnice.

Citește și Bugetarea participativă, întreruptă de doi ani. Astrid Fodor: ”sibienii pot face oricând astfel de sugestii”

 

Abonează-te la canalul de WhatsApp al Turnul Sfatului pentru a afla în timp real știrile relevante de la Sibiu: accesează linkul de aici și apasă opțiunea Follow (Urmăriți).

Dacă ți-a plăcut, distribuie articolul și prietenilor tăi

Traian Deleanu

de Traian Deleanu

Investigații, Administrație
Telefon:
0740 039 148
E-mail: traian[at]turnulsfatului.ro

Comentarii

9 comentarii

Maria

Acum 1 an

Deoarece în vremea guvernului BOC s-a făcut reducerea numărului de bugetari prin desființarea unor servicii ale primăriilor, la SIBIU au fost desființate Serviciile Parcuri și zone verzi și DPC, activitățile lor urmând să fie efectuate în urma licitațiilor de firme private. Cine a fost atent in acea perioadă a putut observa, de exemplu, că rondourile cu trandafiri au fost inundate de buruieni atât de înalte și dese din cauza cărora nu se mai vedeau trandafirii. Azi putem vedea că, copacii uscați nu sunt tăiați (eliminați) existând riscul prăbușirii lor sau ruperea ramurilor și uciderea de persoane așa cum s-a întâmplat cu ani în urmă în parcul Sub Arini când o ramură uscată a ucis un copil care se juca.De ce nu se mai fac aceste lucrări URGENT așa cum se făceau când exista Serviciul parcuri și zone verzi, acest serviciu având și SERE PROPRII UNDE ÎȘI PRODUCEA FLORI SI PUIEȚI DE COPACI la prețuri rezonabile? În prezent, prețurile cerute de firmele private sunt foarte mari și primăria NU ÎȘI PERMITE să suporte toate aceste cheltuieli. Aveam să aflăm că un tei plantat in locul celui tăiat de pe domeniul public de către un sibian, a costat 10000 lei !!!!!!!!!! Motivul: era adus din Italia pentru că în România nu s-a găsit același soi și de aceeași vârstă. Suntem normali la cap in ce hal se aruncă banii publici ?!!!! Sunt familii/ persoane care cu greu își pot plăti impozitul pe casă sau să își repară fațadele locuințelor pentru că primăria plătește o astfel de sumă pentru astfel de servicii? Cât ar costa in prezent înlocuirea tuturor copăceilor uscați de pe raza municipiului care ar fi trebuit înlocuiți imediata când s-a constatat că sunt uscați? De ce nu s-a făcut? Ca să treacă perioada de garanție și să fie luate alte sume imense de bani din bugetul local și să fie date firmelor private? Cât costă în prezent aceste servicii și cât ar fi costat dacă mai exista Serviciul parcuri și zone verzi ? Cu siguranță calculul este in favoarea serviciului de stat. Ați observat că deoarece nu mai există acest serviciu care întreținea și gardurile vii, aceste garduri sunt distruse? Adică se elimină o barieră naturală care oprea/reducea zgomotul și praful făcut de mașini și gazele emanate de acestea ca să nu ajungă la ferestrele blocurilor? Toate acestea în perioada când se vorbește atât despre poluare și încălzirea globală? Motivul ar fi conturile prea mari cu întreținerea lor? Înainte erau întreținute de cei de la Parcuri. Oare cât au costat cetățenii (bugetul local) aceste plante care formau gardurile vii? Sau oare în viitor va fi un motiv de o nouă cheltuială pentru plantarea din nou a gardurilor vii pentru că vor constata că orașul va arăta mai sec, mai trist și cu aer mai greu de respirat? Noii copăcei vor fi plantați cu PLASĂ DE SÂRMĂ GROASĂ PRINSĂ IN JURUL RĂDĂCINILOR pentru a împiedica dezvoltarea lor pentru că să rămână mulți ani copăcelul mic pentru că să nu se cheltuie bani pe toaletări? Dar nu se gândește nimeni că acești copăcei NU se vor fixa corect în pământ existând riscul că ei să cadă? Existența vechiului serviciul DPC însemna costuri foarte mici ale realizării drumurilor, ale marcajelor, ale amplasării de indicatoare, etc și care se realizau rapid și nu era nevoie de nenumăratele licitații, prețurile mici cu care câștigă firmele private fiind veșnic crescute prin HCL-uri. Exemplu: vedeți cât costă în prezent noile drumuri și cât de rapid se fac? Că să reamintim: un vremea lui Băsescu , în Sibiu str. Nicolae Iorga a fost făcută în totalitate de firmă privată înlocuirea rețele utilități, fundație și asfaltare). Același tip de lucrări pe străzile Moldoveanu și Negoi au fost începute de altă firmă privată care a abandonat apoi lucrările din motive politice (alegerile de primari, adică primarul trebuia să pară incompetent), pe cele două străzi fiind IMPOSIBILĂ deplasarea cu mașinile. Deoarece trecuseră câteva luni, lucrările au fost făcute de vechiul serviciu DPC al primăriei Sibiu. Dacă faza se întâmpla în prezent? Cât ar fi plătit firmelor în final primăria pentru finalizarea lucrărilor? Cred că reînființarea celor două servicii ar fi un lucru benefic pentru oraș dar și pentru cetățeni. Am dat numai câteva exemple pentru a justifica.
Raspunde

Sibian

Acum 1 an

AM mai avut sesiuni de genul acesta si s-a implementat proiecte care au murin in 1 an....gen semafoare inteligente pe Bl. Milea si Alba Iulia. Degeaba cerem ceva se implementeaza dar nu se mentine. Halal primarie si organizare. Somn usor angajatilor de acolo.
Raspunde

Piata Aurarilor vs trotinetisti!

Acum 1 an

Asadar 162 de progresisto-trotinetisti au votat ei ca Piata Aurarilor se se transforme in curtea lor de joaca cu toate restrictiile posibile pt locatari, locatari a caror unica vina este ca locuiesc intr-o zona anume a orasului. Cand e vorba sa decida pentru altii acesti trotinetisti sunt super activi si iuti de mana ( si la propriu si la figurat) dar daca doamne fereste ajung intr-o situatie similara urla ca din gura de sarpe ca au drepturi si ca le sunt incalcate! Atat pot progresistii nostrii cu apucaturi de neo-comunisti sadea!!!
Raspunde

Aci Duțu

Acum 1 an

Se face cum au votat sibienii, și n-ai ce face
Raspunde

S

Acum 1 an

Trebuiau să rămână toți cei10 mii de copaci că ne topim de cald!
Raspunde

Emila Elzoroaba

Acum 1 an

Hai să te vedem câți din ăștia 1000 plantezi
Raspunde

Ioan

Acum 1 an

Sa avem un Aqua parc adevărat să nu fim nevoiți să merem la Geoagiu Mureș sau Felix ptr o răcoreală
Raspunde

McD

Acum 1 an

Un hub pentru transportul local si judetean in apropierea garii Sibiu este ceva mai mult decat necesar, rampe sosire/plecare cu 5-6 peroane acoperite o sala de asteptare cu dotari multiple pentru calatori si nu in ultimul rand o corelare a curselor judetene cu graficul de circulatie a curselor din Sibiu.... dar cerem oare prea mult?
Raspunde

Sb

Acum 1 an

Proiectul pentru parcari securizate ar fi facut mult mai mult sens ca 'Sibiu Oras Accesibil' ar fi deservit mult mai multe zone ale orasului si ar fi promovat mersul cu bicicletele. Tencuirea in Piata Aurarilor ar trebui cel putin partial acoperita de proprietari, pare un proiect votat mai degraba pentru interese personale decat publice, la un numar asa de redus de votari pare foarte usor de influentat...
Raspunde
Anuleaza raspuns

Lasa un comentariu

Toate comentariile sunt moderate înainte de postarea pe site, pentru a elimina limbajul agresiv de pe această platformă. Mulțumim. Adresa ta de email nu va fi publicată.

Sus