Nicolae Trif, explorator National Geographic Society: S-ar putea să fi descoperit o specie complet necunoscută de rechin în România

Nicolae Trif este paleontolog și muzeograf la Muzeul de Istorie Naturală din cadrul Muzeului Național Brukenthal și poate singurul specialist din România în rechini preistorici. Munca lui a ajuns până la urechile National Geographic, care în primăvara acestui an a decis să-l susțină financiar pentru a organiza și conduce o cercetare științifică extrem de rară în România. Nicolae Trif și-a făcut o echipă cu specialiști din toată România și a bătut țara în lung și lat căutând fosilele rechinilor și pisicilor de mare care au trăit prin zona noastră în urmă cu zeci de milioane de ani. Primele rezultate sunt foarte interesante.

De ce era nevoie să cercetăm rechinii preistorici din România?

 Ca multe alte arii din România, suntem deficitari. Mai ales în paleontologie. Ce a fost interesant este că am făcut acest proiect cu care am mers către National Geographic pentru că exista acest gol de cercetare în România. V-aș putea arăta un teanc de cărți apărut în ultimii 10-15 ani în Belgia, care este o țară mică, însă unde s-a publicat enorm de mult. Și vă pot arăta două cărți apărute în România în ultimii 170 de ani. Deci este evident că era nevoie de acest proiect. Ce este interesant este că am găsit o grămadă de dinți, de rechini și de pisici de mare, care sunt foarte mici. Adică sperăm că sunt specii complet necunoscute sau specii rare…

Înainte de a ne prezenta rezultatele, haideți să o luăm de la început. Dvs. ați primit finanțare și ați avut libertatea de a vă forma o echipă cu cine ați vrut și alături de care ați mers în câteva situri din România unde știați că există potențial…

Da, este vorba de o zonă din nordul județului Sălaj și una din sudul județului Maramureș. Acestea sunt cunoscute între experți. Aici am găsit o mulțime de dinți și alte fosile. Urmează analiza lor în profunzime pentru că vrem să lucrăm integrat, toate aceste decoperiri la un loc ne pot da o imagine de ansamblu asupra locului în care trăiau acești pești.

Care este prima concluzie?

Prima concluzie este că în cele mai multe locuri unde am căutat am găsit fosile. Cred că nouă din zece locuri nu erau cunoscute, deci am adus în peisaj foarte multe noutăți și locuri noi. Ca o concluzie preliminară, în cele două părți ale scării geologice, în Eocen și Oligocen, am găsit fosile de pești. Însă este foarte evident că în Eocen diversitatea și numărul este mare, pe când în Oligocen diversitatea și numărul speciilor este mic, chiar foarte mic. Între cele două ere au existat schimbări climatice semnificative. O răcire bruscă la sfârșitul Eocenului, când erau mări calde, tropicale, totul era însorit. Clima s-a răcit destul de brusc și diversitatea și numărul peștilor a scăzut foarte mult.

Deci schimbările climatice nu se petrec doar în timpul vieții noastre. Pământul a trecut prin așa ceva și în urmă cu milioane de ani…

Da. Putem face o paralelă între această schimbare climatică de la sfârșitul Eocenului și cea din ziua de astăzi. Cercetăm și astăzi pare că nu înțelegem foarte exact ce se întâmplă și ce va urma, în funcție de evoluția climei. Am putea să învățăm ceva din istorie.

Revenind la proiectul dvs., el continuă. Ce urmează?

A existat etapa de teren și acum am început o etapă de comunicare către public a rezultatelor parțiale. Avem o expoziție în Sibiu și o să mai fie unele, sperăm noi, la Cluj-Napoca și la Iași. Plus o serie de conferințe în mai multe centre universitare din țară. În conferințe ne vom adresa cu precădere studenților de la facultăți de științe, geologie și biologie, iar prin expoziții ne adresăm publicului larg, inclusiv copiilor.

Până când se întinde proiectul dvs. cu National Geographic și ce șanse sunt să mai vedem proiecte similare, în baza experienței pe care ați acumulat-o?

În mod oficial vom încheia proiectul la sfârșitul lunii martie 2025, dar practic aceasta este latura oficială. Separat va urma o etapă destul de lungă în care vom prelucra rezultatele și vom publica informațiile.

Adică latura care vă place cel mai mult.

Da, intenția noastră este să publicăm cel puțin două articole în reviste științifice internaționale bine cotate.

Au fost momente sau descoperiri în timpul cercetării care să vă uimească sau, fiind om de știință, ați cam descoperit ce vă așteptați?

De mai multe ori, sortând la microscop, am ridicat privirea și am exclamat: Uau! Vorbim totuși, ca să dau un exemplu, despre un dinte foarte interesant, o specie complet necunoscută. Cel puțin pentru România. Deci sunt detalii chiar ”Uau!”.

Înțeleg că urmează să cercetați în detaliu, dar la prima vedere se pare că ați descoperit specii complet necunoscute de rechini care au trăit în Transilvania?

Da, sunt dinți cu morfologii complet noi, dar ca să putem confirma și descrie o specie complet nouă ne trebuie mai mulți dinți. Continuăm analiza, nu am terminat spălarea argilei și nisipului, a materialului colectat. Mai avem mult de căutat în el, chiar foarte mult de căutat. Munca în această etapă este minuțioasă. Probabil că va dura un an, poate chiar doi ani, până să putem trage niște concluzii finale. Și atunci vom ști cu exactitate dacă am descoperit o specie nouă de rechin.

Cine este curios să vadă o parte dintre descoperirile realizate de Nicolae Trif și echipa lui poate vizita expoziția ”Rechini fosili din bazinul Transilvaniei!”, găzduită de Muzeul de Istorie Naturală.

Citește și:

Paleontologul sibian care a descoperit o nouă specie de crocodili preistorici în județul Sibiu: Vrem să continuăm cercetările în teren

Sursa foto: Turnul Sfatului

Abonează-te la canalul de WhatsApp al Turnul Sfatului pentru a afla în timp real știrile relevante de la Sibiu: accesează linkul de aici și apasă opțiunea Follow (Urmăriți).

Dacă ți-a plăcut, distribuie articolul și prietenilor tăi