Băile Tuşnad, model de gestionare a conflictelor dintre om şi urs; nicio pagubă raportată în 2024

Staţiunea Băile Tuşnad a devenit, în ultimii trei ani, un model de gestionare a conflictelor dintre om şi urs, autorităţile şi experţii implicaţi în rezolvarea problemei reuşind să reducă semnificativ prezenţa animalelor în oraş, dar şi pagubele produse de acestea, scrie Agerpres. 

Biologul Imecs Istvan, de la Asociaţia Project Bag, coordonatorul grupului de lucru pe această problematică de pe lângă Primăria Băile Tuşnad, a declarat, pentru AGERPRES, că totul a început în anul 2021, când numărul mesajelor RO-ALERT privind prezenţa urşilor în oraş ajunsese la aproape 250, iar pagubele produse de animale erau semnificative, acestea intrând frecvent în curţile şi chiar casele oamenilor.

Primarul localităţii, Butyka Zsolt, a fost cel care a constituit un grup de lucru, format din experţi şi persoane cu atribuţii în domeniu, care au căutat soluţii viabile de rezolvare a problemei.

"Primarul nostru a fost foarte deschis şi el a fost primul care a zis că vrea ajutor, vrea să vină experţii, vrea să avem şi un pic de ştiinţă în oraş, să strângem date, să luăm decizii pe baza datelor, nu doar, aşa, pe baza părerilor personale", a spus Imecs Istvan.

Printre primele măsuri luate a fost constituirea unei echipe de intervenţie, care a monitorizat exemplarele care veneau în oraş şi care a avut peste 160 de intervenţii, respectiv alungări sau relocări ale urşilor care intrau în intravilan.

De asemenea, a fost nevoie şi de împuşcarea a cinci urşi care reveneau în oraş chiar şi după ce au fost relocaţi şi care continuau să intre în gospodăriile oamenilor.

"Noi am început o monitorizare foarte, foarte detaliată. Şi, din păcate, erau situaţii în care nu aveai altă soluţie, pur şi simplu. Eu pot să spun, după atâţia ani, că sunt multe, multe localităţi care nici nu au încercat relocarea sau alte soluţii. Au început şi au finalizat doar cu eliminarea (urşilor - n.r.). Şi atunci eu pot să zic că efortul depus de echipa de intervenţie din Băile Tuşnad este pe primul loc la nivel naţional", a arătat biologul.

O altă măsură luată a fost aceea de a tăia pomii fructiferi aflaţi în zone deschise, neîngrădite, şi care erau aproape de pădure, după ce membrii grupului de lucru şi-au dat seama că la sfârşitul verii "oraşul devenea un hrănitor uriaş", iar în fiecare noapte veneau în staţiune între 15 şi 20 urşi.

"Am cartat cred că vreo 600 de pomi fructiferi în zona oraşului care ar fi fost bine să fie eliminaţi, dar nu se putea face asta. Dar am făcut o listă cu priorităţi şi am tăiat acei pomi care, într-adevăr, au atras urşii şi erau într-o zonă foarte aproape de pădure, dar erau şi mulţi localnici în zona respectivă. Şi propunem fiecărei comunităţi care are probleme cu urşii să nu planteze pomi fructiferi. (...) Adică, poţi să ai multe alte specii în zone deschise, publice, neprotejate, care arată bine şi care nu atrag animale sălbatice", a spus Imecs Istvan.

De asemenea, au fost curăţate foarte multe zone verzi publice, abandonate din oraş, care deveniseră "mini-păduri" şi unde s-a constatat că urşii se ascundeau şi chiar stăteau acolo şi peste zi, iar seara apăreau brusc în centrul oraşului, în căutare de hrană, iar dacă jandarmii veneau să îi alunge se ascundeau în acele locuri, care le dădea un sentiment de siguranţă.

Încet-încet, rezultatele au început să se vadă şi s-a ajuns ca în anul 2024 să fie înregistrate doar 14 mesaje RO-ALERT privind prezenţa urşilor în staţiune şi să nu fie raportată nicio pagubă produsă de aceste animale.

"Ce înseamnă faptul că nu mai sunt mesaje RO-ALERT, de ce scade numărul? Pentru că ursul nu mai este în oraş şi turiştii nu se mai întâlnesc cu urşii, pentru că majoritatea apelurilor (la 112 - n.r.) au fost făcute de turişti. (...) Şi acesta este rezultatul final al nostru, practic, că turiştii nu se întâlnesc cu urşii. Localnicii se mai întâlnesc, pentru că majoritatea lor trăiesc pe liziera pădurii şi nu ai cum să eviţi, într-o zonă neîngrădită, în pădure, să nu mai vezi urşi niciodată. Dar localnicii ştiu deja că, în cazul în care ai văzut un urs sau ai informaţii despre prezenţa unui urs, suni la echipă de intervenţie, nu la 112. Echipa de intervenţie te salvează, nu 112-ul. (...) Echipa de intervenţie, din oficiu, poate să demareze o acţiune de intervenţie fără un RO-ALERT", a explicat Imecs.

Concomitent cu acest măsuri, în vara anului 2022 au avut loc prima conferinţă ştiinţifică şi un festival dedicate convieţuirii dintre om şi urs, care au reunit experţi din ţară şi care au avut rolul "de a crea networking-ul ştiinţific, local" şi de a afla informaţii suplimentare şi bune practici în domeniu.

Cu această ocazie, reprezentanţii Asociaţiei WWF România s-au întâlnit cu autorităţile locale din Băile Tuşnad şi s-a luat decizia derulării unor proiecte, prin care s-au acordat finanţări substanţiale pentru luarea unor măsuri de intervenţie, inclusiv montarea unor colare pentru monitorizarea urşilor.

În anul 2023, conferinţa a devenit una internaţională, iar în anul 2024 a reunit experţi din 15 ţări.

Imecs Istvan a spus că, în acest fel, s-a putut afla ce se întâmplă în ţările în care numărul de urşi este asemănător cu cel din ţara noastră, raportat la densitatea populaţiei, cum ar fi Croaţia, şi unde pagubele produse de aceste animale sunt minore, pentru că "există un management naţional şi oamenii lucrează".

Tot cu această ocazie, în anul 2023 s-a aflat despre existenţa unor containere de gunoi anti-urs, folosite cu succes în Parcul Naţional Tatra, din Slovacia, motiv pentru care, cu ajutorul Asociaţiei WWF, s-a reuşit achiziţionarea la Băile Tuşnad a 16 containere similare, unice în România, care se află de aproximativ şase luni în faza de testare.

"Pot să zic că acele containere mici, stradale care şi arată bine şi sunt foarte practice, sunt folosite şi totul este foarte curat în jur. (...) Acele containere care sunt montate în zone unde sunt blocuri (de dimensiuni mai mari - n.r.), acolo mai apar probleme, deşeuri puse pe lângă, chestii care peste tot apar, deci nu există o situaţie ideală, dar este un pas înainte şi dacă am putea schimba tot sistemul de deşeuri din Tuşnad cu astfel de tipuri, atunci ar fi fenomenal", a mai spus Imecs Istvan.

Tot în cadrul proiectelor derulate la Băile Tuşnad a fost lansată o aplicaţie care are rolul de a strânge informaţii de la turişti şi localnici referitoare la prezenţa ursului în oraş, fiind deschis şi un centru de vizitare, Tuşnad Eco Bear Cave, care prezintă istoria oraşului în relaţia cu ursul, cum a devenit acesta "simbolul turistic al oraşului", dar şi detalii despre animal, inclusiv cum arată urmele acestuia sau ce sunete scoate şi cum trebuie să te comporţi pentru a evita interacţiunea cu el.

"E important să cunoşti animalul. Dacă nu ai cunoştinţele de bază, atunci poţi să intri într-o interacţiune nedorită. (...) Dacă înţelegi, atunci probabil că încerci să-l eviţi. Sau să-l vezi de la distanţă şi să nu vrei să faci un selfie sau să-i dai mâncare. Deci, cam asta este obiectivul nostru, să-i convingem că animalul are un rol, are un habitat, sunt nişte reguli scrise şi nescrise şi dacă fiecare ţine în cont de aceste reguli şi aceste cunoştinţe de bază, putem să coexistăm fără să avem interacţiune fizică", a punctat Imecs Istvan.

Acesta consideră că măsurile luate la Băile Tuşnad, unde crede că există un model implementat în premieră la nivel naţional, se pot aplica şi în alte localităţi, dacă există deschidere şi interes din partea autorităţilor, a experţilor şi a tuturor factorilor implicaţi.

"Deci, asta ar fi cheia succesului, să faci un grup de experţi, de stakeholderi care ştiu să colaboreze şi au un obiectiv comun, de a îmbunătăţi o situaţie", a conchis Imecs Istvan.

foto ilustrativă depositphotos.com

Abonează-te la canalul de WhatsApp al Turnul Sfatului pentru a afla în timp real știrile relevante de la Sibiu: accesează linkul de aici și apasă opțiunea Follow (Urmăriți).