Săptămâna în care administrația Muzeului Național Brukenthal (MNB) a închis instituția pentru a atrage atenția asupra importanței protejării și apărării patrimoniului cultural s-a încheiat cu o conferință națională cu titlul „Umbre și Lumini. Te respecți, respecți patrimoniul”. Organizatorul evenimentului, Alexandru Chituță, managerul MNB, a atras atenția asupra dificultăților cu care se confruntă instituțiile muzeale din România, arătând că unele soluții, legate de pază, n-au nevoie de costuri și subliniind, totodată, vulnerabilitățile din sistemul cultural provocate de discrepanța dintre salariile specialiștilor și valoarea operelor care trec prin mâinile acestora.
„Lume mică, dramă mare”
Conferința națională a fost un rezultat al discuțiilor din mediul public după furtul pieselor din tezaurul dacic al României din expoziția „Dacia! Regatul aurului şi argintului”, prezentată de Muzeul din Drents, Regatul Ţărilor de Jos.
Chituță a evidențiat că discuțiile nu trebuie să se concentreze pe furtul propriu-zis, ci pe soluțiile pentru îmbunătățirea situației din muzeele din România. „Noi, în România, avem sentimentul de Lume mică, dramă mare. Cu siguranță că nu te poate lăsa rece faptul că a existat un jaf. Însă jafuri au existat peste tot în lume. Chestiunea e cum putem îmbunătăți noi atât spațiile muzeale, cât și legislația”, a spus managerul MNB în debutul conferinței.
Ministerul Culturii promite modificări legislative
Radu Zidaru, reprezentant al Ministerului Culturii, a fost invitat la eveniment, participând prin intermediul unei platforme online. Funcționarul a anunțat că se vor lua măsuri pentru a reglementa mai clar exporturile temporare și securitatea patrimoniului: „Noi avem în vedere să intervenim cu anumite modificări în legislația de specialitate, în special la nivel de norme de aplicare și de hotărâre de guvern. Se pare că este nevoie de o intervenție printr-un act normativ la nivel național cu privire la controlul mai strict al modului în care se fac exporturile temporare”.
Securitatea patrimoniului, o problemă de stat: un prim pas care se poate face rapid, fără costuri
Chituță i-a răspuns că legislația română în materie de contracte oricum este asemănătoare cu legislația din toate țările. „Facility Report este la fel pe plan mondial, iar contractele în general sunt cam la fel; nu sunt mari diferențe în ceea ce înseamnă contractele de export din Franța față de cele din România sau față de cele din Italia (...) Am transmis și doamnei ministru, că noi, muzeele, suntem împreună, însă ar trebui să colaborăm mai mult conform legii, care spune că patrimoniul cultural național se află în securitatea statului”.
Acesta a subliniat că muzeele ar trebui să beneficieze de sprijin din partea autorităților în ceea ce privește paza obiectelor de patrimoniu: „Am făcut demersuri ca muzeele care au patrimoniu universal să fie păzite de efective ale MAI. Cred că este un prim pas care se poate face rapid, fără costuri importante din bugetul statului, mai mult – chiar cu costuri de diminuare. Spre exemplu, noi cheltuim 20% din bugetul total al muzeului doar pentru a plăti o firmă de securitate în acest sens”.
„Un conservator de la MNB are 3.000 de lei salariu, dar ține câteodată în două mâini ale sale piese care valorează zeci de milioane de euro”
Directorul MNB a atras atenția și asupra inechităților salariale din sistem, dar și a birocrației excesive: „Un conservator de la MNB care are 3.000 de lei salariu ține câteodată în două mâini piese care valorează zeci de milioane de euro. Nimeni nu-l întreabă niciodată care este presiunea? Care este emoția pe care o are? Poate nu din neglijență, poate din emoție, o emoție sfântă, că ține o piesă de 10 milioane de euro în mână, s-o scape. Și e dosar penal. Ce facem pentru ei? Cum îi protejăm? Pentru că dacă se întâmplă așa ceva, vine un procuror care n-are nimic cu domeniul cultral și o ia conform legii. Procurorii din România nu gândesc sentimental, o gândesc conform legii. Și pățim ceea ce colegii de la Muzeul Național de Istorie al României (pățesc). Dvs., de la Ministerul Culturii, printr-o birocrație urâtă de acte, ați văzut: dacă analizăm orice contract din străinătate, noi în România semnăm 15 inși și partenerii din străinătate au o singură semnătură: directorul își asumă totul. Noi încă mergem pe sistemul stalinist – să semneze și juristul, și contabilul, toți, însă răspunderea o are până la urmă managerul”.
Piesele trebuie să circule, nu să fie ascunse. „Dacă nu aveam un patrimoniu valoros, nu ne băga nimeni în seamă, nu-l fura nimeni”
În cadrul discuției, Alexandru Chituță a subliniat și importanța expunerii internaționale a obiectelor de artă din România, dând de înțeles că măsurile đespre care se discută în prezent nu trebuie „să ne facă să cădem în partea cealaltă”: „Piesele trebuie să circule, trebuie să fim deschiși. Nu sunt de acord cu cei care consideră că lumea trebuie să vină la noi acasă să vadă piesa, iar noi, dacă vrem să vedem piese de la British Museum, să mergem acolo. Nu toată lumea are bani să meargă la British Museum (...) E o condiție ca piesa să circule, să fie internaționalizată; lucrul acesta ar trebui să fie o mândrie pentru noi în România că avem un patrimoniu valoros. De ce? Pentru că ne este cerut și iată că ne este furat. Dacă nu aveam un patrimoniu valoros, nu ne băga nimeni în seamă, nu-l fura nimeni”.
Această idee a fost susținută și de Robert Strebeli, fost conservator-șef la MNB și actual manager al Muzeului Județean de Artă „Centrul Artistic Baia Mare”: „Cel mai mare risc pentru bunurile culturale este factorul uman. Dar trebuie să înțelegem că aici putem lucra.”
Măsuri luate cu calm, nu în grabă
În final, Chituță a dat de înțeles că deciziile la nivel național nu trebuie luate pripit, referindu-se la măsurile luate în cazul Muzeului Național de Artă: „Cred că în momente ca acestea măsurile nu trebuie să fie luate imediat. Ați văzut ce se întâmplă în Olanda, acolo deocamdată nu s-a demis nimeni, lumea încă face cercetare. Ar trebui să fim un pic mai calmi și să luăm măsurile încet-încet”.
Amintim că directorul Muzeului Național de Istorie a României a fost demis marți, 28 ianuarie, de către ministrul Culturii, ca urmare a manierei în care ar fi răspuns la multe solicitări de furnizare a răspunsurilor cu privire la jaful din Olanda. În replică, directorul muzeului, Ernest Oberlander-Târnoveanu, a declarat că ministrul i-a găsit pretexte false și că nu îi pot fi imputate încălcări ale legii sau ale normelor.
Premierul României a spus marți dimineață că „statul olandez are toată răspunderea” cu privire la ancheta demarată după jaful de la Muzeul Drents, orașul Assen, care a avut loc în dimineața zilei de 25 ianuarie, după o explozie raportată la ora 03:45.
Printre invitații la conferința națională s-au mai numărat:
Emilian Gamureac - Ministerul Culturii
Oana Zaharia – Managerul Institutului Național al Patrimoniului
Monica Mare - Muzeul de Etnografie și Artă Populară Baia Mare
Mirela Bârz – Muzeul Maramureșan Sighetu Marmației
Radu Zidaru - Ministerul Culturii
violonistul Alexandru Tomescu
Alexandru Gavrilaș – Director Complexul Muzeal Bistrita-Nasaud
Robert Strebeli – Manager al Muzeului Județean de Artă „Centrul Artistic Baia Mare”
Teodoru Cristea– Orbit Fine Art Transport
Alexandru Sonoc - Muzeul Național Brukenthal
Ioan Muntean - Muzeul Național Brukenthal
Adrian Luca - Muzeul Național Brukenthal
Foto: Daniel Farcașiu - MNB
Abonează-te la canalul de WhatsApp al Turnul Sfatului pentru a afla în timp real știrile relevante de la Sibiu: accesează linkul de aici și apasă opțiunea Follow (Urmăriți).
Dacă ți-a plăcut, distribuie articolul și prietenilor tăi
Vizualizari: 3204
Ultimele comentarii
Acum 27 minute
Asdfasdf
Acum 30 minute
Gazetarul amator
Acum 32 minute
Bamboozero Duttu
Acum 50 minute
Vasile Vasile
Acum 1 oră
Marko