Cum văd profesori și elevi din Sibiu noile schimbări din educație. Reacția Facultății de Științe Socio-Umane: „Un impact dezastruos”

La finalul lunii ianuarie, Ministerul Educației a pus în dezbatere publică noile planuri-cadru pentru învățământul liceal și profesional care vor aduce noi schimbări importante în educație. Acestea urmează să fie adoptate în luna mai 2025, cu implementarea programată pentru anul 2026. Propunerile privind eliminarea limbii latine din disciplinele obligatorii, reducerea numărului de ore la discipline precum istoria și geografia, dar și alte schimbări au stârnit reacții puternice printre cei implicați în sistemul educațional. În acest context, Turnul Sfatului a cerut punctul de vedere al unor cadre didactice și al unor elevi din Sibiu cu privire la toate aceste modificări și la impactul pe care l-ar putea avea.

Cele mai afectate materii par a fi latina, istoria (unde rămâne doar Istoria evreilor.,Holocaustul și Istoria comunismului la clasele a XI și a XII-a) și biologia, unde dispare o oră la clasa a XII-a, la specializarea Științele Naturii. Dar modificări sunt și pentru alte materii. 

Potrivit acestor noi planuri-cadru, se are în vedere eliminarea notelor la anumite discipline precum Religia, Educația muzicală, Educația plastică și Educația fizică și sport, care vor fi evaluate prin calificative, în loc de note. O schimbare justificată prin caracterul vocațional al acestor discipline.

Disciplinele Limba latină și Educația tehnologică vor fi eliminate din curriculum și, de asemenea, se va modifica statutul unor discipline artistice. Astfel, elevii vor avea posibilitatea de a alege între Educație muzicală și Educație plastică, în loc să le studieze pe ambele, așa cum se întâmplă în prezent. Printre propuneri se numără și diminuarea numărului de ore pentru discipline precum Fizica, Chimie, Biologie, Geografie și Istorie.

În acest context, Turnul Sfatului vă prezintă punctul de vedere al unor cadre didactice și al unor elevi implicați în sistemul de educație.

„Fără latină, ne pierdem identitatea”

Elena Păun este profesor de limba latină la Colegiul Național „Octavian Goga” și la Liceul Teoretic „Onisifor Ghibu” din Sibiu. Are 27 de ani vechime în învățământ, este profesor cu gradul didactic I și metodist al Inspectoratului Școlar Județean pentru disciplina limba latină.

„Ministerul Educației și Cercetării face publice propunerile de plan-cadru pentru nivelul liceal, profilul umanist, din care lipsește, din păcate, limba latină. Competențele-cheie propuse fac trimitere la conturarea unui profil al absolventului care presupune, printre altele, capacitatea de sensibilizare și expresie culturală, precum și multilingvismul, toate acestea fiind imposibil de atins fără studiul limbii latine”, spune profesoara.

Ea explică faptul că există o multitudine de argumente care să-i susțină punctul de vedere. „Astfel, prin studierea limbii latine, elevii au posibilitatea să conștientizeze faptul că a raporta civilizația modernă la cultura clasică înseamnă a dobândi o viziune globală asupra realității umane, a urmări în evoluția lui umanismul (în sensul eforturilor omului antic, ca și ale celui modern, de explicare a condiției umane). Chiar dacă modul de viață modern nu mai reflectă decât foarte vag obiceiurile antice, o serie de componente culturale ale antichității, reconsiderate critic, au devenit dimensiuni-cheie ale societății contemporane. De exemplu: rigoarea romană se resimte în organizarea sistemului juridic și a instituțiilor politice; artele sunt tributare esteticii clasice, împletind simetria greacă și ordinea romană; limbile romanice au robustețea și eleganța limbii latine, iar literatura universală e clădită pe modelele literaturii clasice”, mai spune prof. Elena Păun.

Pe de altă parte, dascălul subliniază faptul că limba română își are seva în latina vulgară, iar studiul acesteia ne ajută să înțelegem mai bine propria limbă.

„Studiul gramaticii, propus în cadrul orelor de limba română ca unități de învățare distincte, este, cu siguranță, înlesnit de studiul gramaticii limbii latine. Cunoașterea limbii latine dezvoltă competențele lingvistice. Oferă posibilități pentru descifrarea altor limbi romanice și facilitează înțelegerea termenilor care aparțin unor domenii variate: medicină, drept, biologie, teologie.

Învățarea limbii latine este, în multe țări europene, un simbol al excelenței, al prestigiului intelectual și al performanței. Menținerea limbii latine în planurile-cadru pentru liceu ar trebui să fie o alegere sine qua non (n.r. fără de care nu se poate), un act de reverență față de eforturile susținute și îndelungate ale înaintașilor de a dovedi originea nobilă a limbii și a poporului român: ...și toți de la Râm se trag (n.r. vorba lui Grigore Ureche despre români).

Fără latină, ne pierdem identitatea și ne desprindem de valorile care ne-au format ca națiune europeană”, a încheiat profesoara.

Esențială pentru cariera juridică

Maria Banciu este studentă în anul IV la Facultatea de Drept. Pentru ea, limba latină înseamnă cuvintele și modul în care sunt folosite pentru a exprima sensuri și conexiuni.

„Floarea de latinitate din estul Europei, aproape de esența noastră, ne leagă de strămoși într-un mod profund și unic pentru noi.

Limba latină, după părerea mea, este o limbă a disciplinei. Acest caracter nu vine din traducerile propriu-zise, ci din exercițiul de a forma automatisme de verificare a timpurilor, genurilor și acordurilor dintre cuvinte. Latina creează un comportament disciplinat de învățare.

Pe partea strict gramaticală, deși poate părea puțin aridă, nu se deosebește cu mult de matematică; numerele latiniștilor sunt cuvintele, iar operațiunile sunt declinările.

În ceea ce privește partea de istorie, aceasta este o veritabilă sursă de cunoaștere și dezvoltare a imaginației, îmbinând veridicitatea elementelor temporale cu frumusețea unei legende bine plasate printre adevăruri. Mai mult, elementele discursului antic creează bazele unei pledoarii de succes, o structură din care cu toții putem învăța elemente importante și utile de retorică”, a transmis Maria.

În ceea ce o privește pe ea și studiile pe care le urmează, cariera juridică pe care și-o dorește, spune că latina reprezintă o temelie a tuturor conceptelor și principiilor de drept aplicabile în viața de zi cu zi. „Astfel, deși moartă, limba latină transcende elementul temporal și este cât se poate de actuală și ancorată în realitate”, încheie tânăra.

Interesul și nevoile reale ale elevilor

Darius Hampu este elev în clasa a XII-a la Colegiul Național „Octavian Goga”, specializarea Matematică-Informatică, și este președintele Consiliului Județean al Elevilor Sibiu. El spune că orice modificare adusă planurilor-cadru ar trebui să aibă în prim-plan interesul și nevoile reale ale elevilor.

„Reducerea numărului de ore la anumite discipline și flexibilizarea curriculei sunt măsuri oportune, cu condiția ca acestea să fie implementate echilibrat și să permită fiecărui elev să-și dezvolte competențele în domeniul ales. În special pentru profile precum Matematică-Informatică, unde accentul principal cade pe științele exacte, este esențial ca programa să reflecte această specializare. O mai mare pondere a materiilor de profil și o reducere a celor care nu sunt direct relevante pentru parcursul educațional și profesional al elevilor ar putea contribui la o învățare mai eficientă și aplicată”, spune Darius.

Băiatul subliniază că este important ca elevii să aibă posibilitatea de a alege discipline opționale în funcție de interesele lor.

„De exemplu, transformarea limbii latine într-o materie opțională poate fi benefică pentru cei pasionați de filologie și științe umaniste, fără a impune această disciplină celor care nu îi văd utilitatea practică în domeniul lor de studiu.

În concluzie, sprijin orice măsură care oferă elevilor mai multă libertate în alegerea traseului educațional, atâta timp cât aceasta nu compromite calitatea actului educațional și permite fiecărui profil să își păstreze specificul. Consider că un dialog constant cu elevii și profesorii este esențial pentru ca aceste schimbări să fie cu adevărat benefice pentru toți cei implicați”, încheie Darius.

Geografia, exclusă din trunchiul comun și din curriculumul de specialitate la mai multe profile

Profesorul Constantin Dincă este purtător de cuvânt al Inspectoratului Școlar Județean Sibiu, dar, dincolo de asta, este inspector pentru disciplina geografie și predă această materie la Liceul Teoretic „Onisifor Ghibu”.

Acesta spune că, în noile planuri-cadru pentru învățământul liceal, supuse dezbaterii publice, geografia este exclusă din trunchiul comun (ore obligatorii) și din curriculumul de specialitate la profilele real (Matematică-Informatică, Științele Naturii), filiera tehnologică (cu excepția profilului Servicii) și filiera vocațională (cu excepția specializării Ghid turistic religios), pentru clasele a XI-a și a XII-a.

„Suntem, ca societate, cuprinși într-o avalanșă de acțiuni prin care înțelegerea fenomenelor naturale, a acțiunilor geopolitice la nivel global, precum și spiritul național sunt atacate prin diverse forme și acțiuni care să determine o aplatizare a studiului și a gândirii critice asupra lor. Ca să înțelegeți, în prezent, la clasa a XI-a, la geografie se studiază Geografie. Probleme fundamentale ale lumii contemporane, iar la clasa a XII-a, Geografie. Europa – România – Uniunea Europeană. Probleme fundamentale, la toate profilele și specializările. În prezent, prin noile planuri-cadru, se dorește o estompare a studierii acestor probleme de actualitate, puse în fața elevilor tocmai prin programa de geografie de la aceste clase”, spune acesta.

Prof. Constantin Dincă arată cum globalizarea, schimbările climatice, gestionarea durabilă a resurselor naturale, transportul durabil, încurajarea dezvoltării zonelor urbane și rurale, aspecte sprijinite prin politicile Uniunii Europene și ale ONU în perioada 2021-2030, sunt, deopotrivă, teme dezbătute la orele de geografie, fiind incluse în programele actuale de liceu.

„Chiar dacă această disciplină are câte o oră în trunchiul comun la profilurile și specializările unde se dorește a fi eliminată, chiar și cu acest număr redus de ore, geografia a demonstrat că este o disciplină dinamică, flexibilă, modernă, care s-a adaptat evoluției societății printr-un curriculum modern și a adus României recunoaștere internațională la competițiile de profil. Prin natura disciplinei noastre, geografia, ca „știință despre Pământ, ca locuință a omului”, abordează interdisciplinar și transdisciplinar conținuturile care explică fenomenele geografice în ansamblul lor.

Geografia studiată în liceu, prin natura sa critică, dar și descriptivă, asupra lumii înconjurătoare – de la cum s-au format munții și râurile, până la cele mai complexe fenomene contemporane, cum ar fi schimbările climatice, inegalitățile sociale și economice, tensiunile geopolitice, conflictele – inspiră elevii să adreseze întrebări, să fie critici, să își dezvolte pasiuni sau să descopere unele noi. De aceea, nu înțelegem eliminarea ei inclusiv la specializările Științele Naturii și Resurse naturale și protecția mediului”, mai spune prof. Dincă.

Potrivit lui, lipsa unei educații geografice temeinice afectează capacitatea tinerilor de a înțelege și de a se adapta la dinamica accelerată a lumii contemporane.

„În contextul globalizării și al problemelor climatice acute, geografia este mai relevantă ca oricând. Fără această disciplină, generațiile viitoare riscă să fie deconectate de la problemele majore ale lumii și să nu înțeleagă impactul pe care îl au asupra mediului și societății. Educația completă nu poate exista fără geografie!”, încheie acesta.

Cei de la Facultatea de Științe Socio-Umane propun o regândire a Planurilor-cadru

O reacție cu privire la publicarea spre consultare publică a Planurilor-cadru pentru învățământul liceal au avut și reprezentanții Facultății de Științe Socio-Umane din Sibiu pe pagina lor web.

Aceștia consideră că reducerea numărului de ore sau chiar eliminarea disciplinei Istorie pentru elevii claselor a XI-a și a XII-a va avea un impact dezastruos asupra formării acestora ca viitori cetățeni responsabili, dar și asupra noțiunilor de cultură generală sau patrimoniu cultural pe care elevii le vor acumula în sistemul de învățământ preuniversitar.

„Suntem de părere că absența acestor informații determină, în timp, lipsa unei perspective clare și reale asupra istoriei naționale și globale și duce la incapacitatea înțelegerii transformărilor sociale, culturale, economice și politice pe care umanitatea le-a traversat.

Prin studiul Istoriei la clasă, indiferent de profilul urmat ori de viitoarea carieră a elevului, sunt abordate teme interdisciplinare, fapt care generează capacitatea elevilor de a înțelege concepte, procese și relații de cauzalitate, dar și de a dezvolta gândirea critică. Disciplina Istorie contribuie în mod fundamental la responsabilizarea civică a viitorilor adulți și la înțelegerea de către aceștia a evenimentelor istorice care au creat lumea în care trăim astăzi”, au scris aceștia pe pagina facultății.

Totodată, ei propun o regândire a Planurilor-cadru pentru învățământul liceal, astfel încât disciplinele Istoria evreilor. Holocaustul și Istoria comunismului din România să devină discipline opționale, iar disciplina Istorie să fie obligatorie în toți cei patru ani de studii.

„Ne exprimăm, așadar, speranța unui dialog real, care să includă rediscutarea acestor noi Planuri-cadru, spre binele comun al unor noi generații de elevi, viitori cetățeni cu drept de vot. Ca istorici, avem în minte șiruri lungi de pseudo-dezbateri care nu au determinat schimbări de fond. Suntem încrezători că, de această dată, lucrurile vor sta diferit și că amendamentele propuse de universități vor lua forma unei consultări autentice. Tocmai de aceea, în perioada următoare, în termenul solicitat, observațiile noastre vor ajunge la Ministerul Educației și Cercetării”, încheie reprezentanții Facultății de Științe Socio-Umane.

Vor urma dezbateri față în față și online

În momentul de fașă aceste propuneri sunt în stadiul de dezbatere publică și pot suferi modificări înainte de implementare. Ministrul Educației, Daniel David, a anunțat organizarea a patru dezbateri regionale, cu prezență fizică, în centre academice din:

București – 11 februarie;
Cluj-Napoca – 14 februarie;
Iași – 25 februarie;
Timișoara – 4 martie.

Ulterior, va avea loc o dezbatere online, programată pentru 6 martie.

Abonează-te la canalul de WhatsApp al Turnul Sfatului pentru a afla în timp real știrile relevante de la Sibiu: accesează linkul de aici și apasă opțiunea Follow (Urmăriți).

Dacă ți-a plăcut, distribuie articolul și prietenilor tăi

de Raluca Budușan

Sănătate, Educație
Telefon:
0766 905 671