Record la ULBS: Peste 37 de milioane de lei atrași din cercetare în 2024. „În 2025 sperăm să nu avem surprize”. Ce se cercetează în prezent la universitate

În anul 2024, cercetarea a adus în bugetul Universității „Lucian Blaga” din Sibiu (ULBS) fiecare al 8-lea leu. Adică universitatea a atras din activitatea de cercetare aproximativ 12,45% din bugetul instituției pe anul 2024 sau peste 37,1 milioane de lei. Este de două ori mai mult decât în anii 2022 și 2023 și de aproape patru ori mai mult decât în anul 2021. Pentru acest an, reprezentanții ULBS spun că vor pune un mai mare accent pe calitatea proiectelor aflate în derulare și pe atenția asupra provocărilor care ar putea veni dinspre politic.

„Comparativ cu anii anteriori, 2024 a reprezentat pentru ULBS în domeniile cercetare, inovare și internaționalizare un an de stabilitate, în care s-au cules roadele realizărilor din anii precedenți”, este concluzia extrasă din raportul prorectorului pentru cercetare, Andrei Terian. Senatul ULBS a aprobat documentul la ultima ședință.

Documentul se referă la activitatea de cercetare (Serviciul Suport de Cercetare, Dezvoltare, Inovare), la activitatea de inovare (Centrul de Transfer de Cunoaștere „Hasso Plattner”) și la activitatea de internaționalizare (Direcția de Internaționalizare).

Finanțarea cercetării la ULBS are loc prin mai multe programe. Cea mai consistentă parte a sumei la care se referă raportul și cauza pentru care suma din 2024 a fost mai mult decât dublul din 2023 a fost proiectul TRADISMART, din care universitatea a încasat anul trecut peste 12 milioane de lei. Proiectul TRADISMART vizează infrastructura de cercetare a universității și transformarea digitală în acest sens și a fost contractat încă în 2022. 

Turnul Sfatului a scris despre acesta atunci când ULBS a lansat una dintre cele mai importante licitații în acest sens și a anunțat apoi câștigătorii contractului.

O altă sumă importantă a venit anul trecut în cadrul competiției Horizon Europe, prin proiectul „Fostering excellence in Research on State-Church-Body Politics” (FERBOPO). Acesta a fost finanțat de către Comisia Europeană. Directorul de proiect este sociologul Ionela Vlase, lector universitar dr. în cadrul Facultății de Științe Socio-Umane, care a reușit să atragă astfel 2,5 milioane de euro.

Detalii despre proiect.

Citește și: Cine a spus că literatura și teoria literară nu sunt profitabile? ULBS atrage trei specialiști de top la Sibiu și, odată cu ei, aproape 4 milioane de euro

În cadrul unor competiții sau alocări naționale, ULBS a mai câștigat cinci proiecte în anul 2024, valoarea totală fiind de 4,9 milioane de lei (UEFISCDI), respectiv 2,8 milioane lei pentru cercetarea științifică, prin ordin al Ministerului Educației.

„În total, ULBS a atras din activitatea de cercetare, de-a lungul anului 2024, suma de 37.188.727 lei, ceea ce reprezintă aprox. 12,45% din bugetul instituției pe anul respectiv.

Pe Perioada 2021-2024 se observă un trend ascendent al sumelor atrase din activitatea de cercetare de către ULBS”, scrie în raportul citat.

Raportul de activitate al prorectorului pentru cercetare poate fi consultat aici. 

Suma atrasă reprezintă un record, deși numărul de proiecte a fost mai mic decât în anii anteriori. „De-a lungul lui 2024 s-au capitalizat proiectele aflate în implementare (1 proiect ERC Consolidator, 1 proiect ERA CHAIR, 1 proiect Twinning, 6 proiecte PNRR etc.), fapt care s-a materializat prin creșterea numărului de articole WoS (Web of Science), cât și a veniturilor din activitatea de cercetare, care au atins cele mai ridicate valori de până acum la nivelul ULBS”, a explicat prorectorul Andrei Terian.

Cu toate acestea, ca și în alte domenii, și mediul universitar se așteaptă ca anul 2025 să fie „plin de provocări” atât la nivel național, cât și internațional. 

„Universitățile trebuie să dea dovadă de flexibilitate pentru a se putea adapta. În acest sens, formulăm următoarele propuneri de îmbunătățire a activității de cercetare, inovare și internaționalizare:

-       focalizarea pe dimensiunea calitativă a cercetării, nu doar pe cea cantitativă, în concordanță cu angajamentele COARA;

-       consolidarea parteneriatelor și a colaborărilor CDI cu actorii privați din comunitatea locală;

-       intensificarea eforturilor de marketing pentru recrutarea de studenți străini (în special în regim de CPV);

-       intensificarea parteneriatelor naționale, europene și globale în vederea accesării de noi oportunități de finanțare;

-       asumarea unor roluri și responsabilități mai clare și mai ambițioase în cadrul Alianței FORTHEM”, a transmis Terian prin raportul de activitate pentru 2024.

„În 2025, sperăm în primul rând să nu avem surprize”

Contactat de Turnul Sfatului, prorectorul pentru Cercetare din cadrul ULBS ne-a mai spus că suma atrasă în anul trecut se datorează și proiectelor în care au fost atrași cercetători din străinătate - trei pentru care s-a primit finanțare în a doua jumătate a anului 2023, iar alte trei - începând cu 2024.

În ceea ce privește așteptările pentru acest an, Terian speră ca „în primul rând să nu avem surprize”. „Bine, noi ne dorim surprize, dar în ceea ce descoperim și investigăm, acolo dorim să vedem lucruri noi. Dar vedeți cum se profilează lucrurile la nivel internațional și național - avem o situație neașteptată și pentru cercetare, și în general”, a explicat prorectorul.

Întrebat ce fel de surprize nu își dorește, acesta a răspuns: „Surpriza pe care nu ne-o dorim este să se sisteze finanțarea pe unele programe sau să se diminueze proiectele. Noi acum suntem chiar în faza de coagulare și în care așteptăm maxime rezultate pe mai multe proiecte. Și ar fi trist să avem asemenea surprize neplăcute. Având în vedere deficitul bugetar și previziunile (economice), să sperăm că dacă nu va crește bugetul pentru cercetare, măcar proiectele în care statul român s-a angajat să meargă în continuare”, a mai punctat Andrei Terian, prorectorul pentru Cercetare al ULBS.

Citește și: ULBS a lansat competiția internă de granturi individuale pentru cercetare, cu un buget total mai mare decât anul trecut

Topul proiectelor de cercetare de la care în acest an se așteaptă cele mai bune rezultate

I-am solicitat lui Andrei Terian să ne ofere exemple de proiecte de cercetare care se derulează în prezent în cadrul universității din Sibiu și de la care se așteaptă cele mai interesante rezultate. Prezentăm lista acestora și rezultatele preliminare:

• Roboții industriali au fost utilizați până recent deplasând efectorul final dintr-o poziție inițială într-una finală, trecând printr-un număr foarte mic de puncte intermediare. Aceasta limitează utilizarea roboților doar la aplicații de tip manipulare sau montaj. Avansul recent al roboticii a eliminat această limitare, iar roboții pot fi acum utilizați și pentru operații care necesită parcurgerea unor traiectorii complexe, cum ar fi frezarea sau printarea 3D. Aceasta a dus însă la apariția unor probleme noi, la care în cadrul proiectului Îmbunătățirea performanțelor sistemelor tehnologice bazate pe roboți industriali utilizateîn procesele de fabricație extractive și aditive (director de proiect: prof. Radu Breaz) s-au căutat răspunsuri: cum se pot realiza simulări dinamice realiste ale mișcărilor, cum se asigură precizia, știind că roboții au rigiditate scăzută, ce noi procese pot fi realizate cu roboții industriali.
•  
• Echipa proiectului AAI Cancer RO (director de proiect: prof. Ciprian Tănăsescu) a studiat interdisciplinaritatea de excelență cu algoritmi de inteligență artificială în managementul cancerului. Una dintre temele importante studiate a fost semnificația valorii proteinei C reactive-PCR și gradingul tumoral în tumorile maligne, având ca rezultat confirmarea existenței unei corelații între nivelul PCR și gradul de diferențiere a tumorilor maligne. De asemenea, a fost studiat tratamentul pacientelor cu cancer de sân – HER-2 pozitiv –, ajungându-se se la concluzia că biomarkerul HER-2 este un indicator prognostic predictiv pentru evoluția bolii neoplazice (a cancerului). Ultima parte a studiului se concentrează acum pe efectuarea unui studiu prospectiv legat de perioada de supraviețuire a pacienților cu cancer de colon operați laparoscopic comparativ cu pacienții operați prin chirurgie clasică.
•  
• Echipa proiectului Me.Mo.Bi.A. (director de proiect: prof. Gianluca Vinti) a realizat progrese semnificative în analiza imaginilor medicale, utilizând inteligența artificială și algoritmi avansați pentru îmbunătățirea diagnosticului. Cercetătorii antrenează o rețea neuronală pentru a identifica automat structuri esențiale în imaginile RMN ale creierului, îmbunătățind acuratețea segmentării. Inovațiile în diagnosticul anevrismelor includ automatizarea pre-procesării și o metodă avansată de segmentare a arterei aorte prin eliminarea plăcilor de calciu. Un acord de colaborare cu Clinica Polisano și Spitalul Clinic Județean de Urgență va facilita aplicarea acestor tehnologii.
•  
• În cadrul proiectului TeleWanalytics (director de proiect: prof. Claudiu Kifor) s-au făcut o serie de pași pentru realizarea unui sistem automat de testare a securității cibernetice în industria auto. Sistemul, aflat într-o fază incipientă, va fi dezvoltat și validat în conformitate cu standardele din industria auto care vizează securitatea cibernetică (precum ISO/SAE 21434). Unitățile de control electronic (ECUs), care au un rol esențial în gestionarea și controlul funcțiilor autovehiculului, vor fi supuse unui proces automat de testare, având la bază tehnica Fuzz, pentru a identifica vulnerabilitățile și a reduce în acest fel riscurile de securitate cibernetică. O infrastructură bazată pe Cloud, care integrează instrumente AI și de analiză a datelor va fi folosită pentru a procesa cantitatea mare de date generată de procesul de testare. Algoritmii și sistemele care se vor integra în această infrastructură au fost dezvoltați de echipa de cercetare în cadrul proiectului TeleWanalytics, rezultatele fiind protejate prin Brevetul European (EPO - European Patent Office) 4242848 / 2024 - Method and computer system for capture and analysis of repetitive actions generated by the employee-computer interaction, care îi are ca autori pe membrii echipei de cercetare de la ULBS (Sergiu Ștefan Nicolaescu, Ilie Receu, Claudiu Vasile Kifor).

Citește și: ULBS a obținut primul brevet european pentru invenția unui sistem de analiză a interacțiunii angajaților cu computerele. „Întreg procesul a durat aproape trei ani”

• Proiectul EcoJust (director de proiect: conf. Irina Velicu) urmărește extinderea teoriei justiției de mediu prin examinarea a patru conflicte de mediu – despăduririle, mineritul, acapararea terenurilor agricole și gestionarea/traficul de deșeuri –, precum și a modurilor în care acestea afectează diverse comunități. O concluzie majoră după prima etapă de culegere de date din teren este că atât la nivel local, cât și la nivel național predomină o stare profundă de neîncredere și polarizare, aspecte abil instrumentate de diferite forme de populism și interese de business.
•  
• În cadrul proiectului TRANSHIROL (director de proiect: prof. Andrei Terian), o echipă de cercetători a descoperit, combinând istoria literară cu analiza computațională, identitatea celui care a scris primul roman românesc. Romanul Elvira sau amorul făr’ de sfârșit, publicat în 1845 și semnat doar cu inițialele enigmatice „D.F.B.”, a fost scris, de fapt, de viitorul politician liberal C. A. Rosetti, care a ales astfel să protesteze împotriva constrângerilor legale, morale și religioase care limitau drastic libertatea femeii în societatea românească a epocii.

Abonează-te la canalul de WhatsApp al Turnul Sfatului pentru a afla în timp real știrile relevante de la Sibiu: accesează linkul de aici și apasă opțiunea Follow (Urmăriți).

Dacă ți-a plăcut, distribuie articolul și prietenilor tăi