Eiffel Art Studios Opera din Budapesta a fost declarat obiectiv național, iar acest lucru a permis crearea unui centru logistic și de artă unic în Europa, apărut într-o veche gară dezafectată. A fost unul dintre punctele centrale ale vizitei de studiu de săptămâna trecută ale conducerii Primăriei Sibiu și Teatrului Național Radu Stanca, însoțiți de artiști și arhitectul care lucrează la studiul de fezabilitate pentru Fabrica de Cultură. Mai mult decât infrastructura și rezultatul final, directorul TNRS, Constantin Chiriac, sugerează că cheia spre succes în realizarea unui astfel de proiect este consensul - unul local, dacă nu național.
„Vizita la Budapesta a fost una foarte-foarte bună”, a spus Chiriac în conferința de presă organizată marți, 11 martie.
Acesta a descris cu entuziasm locația Centrului Eiffel din Budapesta, apărut pe ruinele unei gare, dar păstrând arhitectura. Directorul TNRS a vorbit despre necesitatea dialogului în construirea unui proiect de amploare, atrăgând inclusiv atenția asupra perioadei de timp în care poate fi realizat.
„A trebuit să adunăm toate forțele care să contribuie la acel dialog de care aveam nevoie. Din fericire, a putut să vină doamna primar, am avut arhitectul care se ocupă de SF pentru proiectul de la Fabrica de Cultură, au fost cei trei artiști – Silviu Purcărete, Vasile Șirlu și Dragoș Buhagiar, care au avut o implicare atât de mare în conținutul pe care Fabrica de Cultură o deține.
Am vizitat împreună Centrul Eiffel al Operei Naționale din Budapesta, fosta gară dezafectată, unde în 2017 am jucat Faust-ul. Au fost atunci trei reprezentații - prin acoperiș ploua, erau ligheanea puse, pentru că vremea nu a fost grozavă, era octombrie. Seară de seară a plouat. Era un bulevard care nu era asfaltat. Iar acum e o clădire care probabil a devenit unul dintre cele mai importante centre culturale din lume - pe o jumătate de kilometru lungime.
E un obiectiv național vizitat zi de zi de mii de turiști, au o parcare uriașă, au păstrat arhitectura respectivului spațiu; are o structură foarte bună, făcută cu oțel de la Reșița. Spațiul în care noi am jucat Faust e astăzi o sală multifuncțională, de până la 800 de locuri, cu posibilitatea modelării spațiului respectiv – poate fi scenă italiană, poate fi scenă elisabetană, poate fi platou uriaș, poate avea fosă; iar echipamentul este de ultimă generație. Au un muzeu al locomotivelor acolo, pentru că a fost o gară, în care funcționează două-trei restaurante. Au zece studiouri între 40 m lungime și 30 m lățime pentru repetiții, pentru spectacole, pentru înregistrări. Au fabrici de decor, de costume, de recuzită, de machiaj, de tot ceea ce înseamnă posibilitatea de a lucra în fier, lemn, plastic, butaforie.
La ultimul etaj, pentru că sunt trei nivele, au reușit să facă o grădină botanică uriașă. De tot, sunt 1.300 de angajați și totul e pe bani publici. E un lucru incredibil. Incredibil”, a relatat Constantin Chiriac.
Acesta și-a amintit că ultima dată a vizitat locația în urmă cu 2 ani, când a fost pus în scenă spectacolul „Prințesa deocheată”. „De atunci și până acum s-au mai adăugat acele zece studiouri. Incredibil, incredibil”, a exclamat directorul TNRS.
După Opera Națională, delegația sibiană a vizitat Teatrul Național din Budapesta și Casa Muzicii - „făcută în mijlocul unui parc, fără a se tăia niciun copac”.
Întrebat de jurnaliști ce ar fi dispus să preia de acolo pentru Fabrica de Cultură din Sibiu, directorului TNRS i-a fost greu să menționeze ceva anume, afirmând că „toate pot fi replicate”, dar a sugerat o idee care încă nu a putut fi realizată la Budapesta. Totuși, el ține să sublinieze că „sunt lucruri care costă”.
„De-a lungul timpului am avut un dialog foarte bun cu Primăria, în așa fel încât să putem să folosim conținutul pe care nimeni nu-l are. Atunci când s-a făcut acest obiectiv, la Opera din Budapesta, premierul Ungariei a considerat că acesta e un obiectiv național și a primit finanțare integrală de la stat. A fost o finanțare absolut uriașă. Faptul că au dezvoltat un unicat la nivelul Europei. Disnay Land-ul își face înregistrările în studiourile care s-au construit acolo. Deci, totul a fost făcut cu un profesionalism de nedescris. În fiecare spațiu se poate juca fără a afecta ceea ce se întâmplă în spațiul vecin, cum se întâmplă, din păcate, la Teatrul Național din București – unde s-au făcut șapte săli acolo, dar nu funcționează în același timp: într-o sală nu se poate face nici măcar repetiție dacă în cealaltă e o întâlnire, o expoziție sau o conferință.
Am vrut ca acest lucru să fie văzut.
Sunt lucruri care costă, dar e important să știm ce vrem și mai ales să găsim posibilitatea ca respectivele spații să nu fie moarte, ci să poată să producă.
Faptul că poate exista un dialog între toate atelierele de acolo, că energia verde e folosită din plin - dela pnouri până la pompe de căldură - ca să nu mai existe o dependență pentru un consum care trebuie plătit de cineva. Toate aceste formule au fost văzute și pot fi replicate.
Ce cred că e foarte folositor, și am putut să vedem acest lucru acum 2 ani, e un proiect, pe care din păcate nici acum nu l-au terminat, de stocaj electronic, numeric al tuturor costumelor, decorurilor și o formulă tehnologizată de a căuta fiecare element de decor, de costum, de recuzită și să fie adus pe bandă. Din păcate, încă nu-l aveau gata. Fiind o investiție publică în care privatul nu a avut acces, ne-a arătat ce înseamnă să nu găsești un dialog de acest fel și să nu poți satisface ceea ce înseamnă oferta cea mai slabă. De trei ori nu au putut să ia contractul”, a povestit Constantin Chiriac.
Despre susținerea financiară, el spune că „trebuie să ținem cont de ce înseamnă realitățile din România” și că toate variantele de finanțare sunt luate în calcul – fonduri europene, varianta parteneriatelor public-private etc.
„E vorba de o voință politică. Cred că urmare și alegerilor care vor fi în mai și a opțiunii din punct de vedere politic, să aducă și la nivel european, dar și la nivel românesc o urgentare a aceea ce înseamnă nevoile unei comunități, în așa fel încât interesul ei să poată fi pus în pagină prin formulele cele mai realiste și adecvate acestui loc. Voință și putință de a colabora este, numai că trebuie consfințit într-un parteneriat serios, sincer și productiv.
Eu am așteptat la nivel de conducere de țară, să zică „Ia uitați ce eveniment extraordinar se întâmplă cu marii artiști ai României la Budapesta” și să mă trezesc, făcând demersuri bineînțeles în acest sens, cu miniștri, cu politicieni (...)”, a conchis Chiriac cu referire la vizita de studiu de la Budapesta.
Amintim că despre această vizită a informat și Primăria într-un comunicat de presă, transmis duminica.
Foto principală: Facebook.com/TNRS/Primăria Sibiu
Abonează-te la canalul de WhatsApp al Turnul Sfatului pentru a afla în timp real știrile relevante de la Sibiu: accesează linkul de aici și apasă opțiunea Follow (Urmăriți).
Dacă ți-a plăcut, distribuie articolul și prietenilor tăi
Vizualizari: 2893
Ultimele comentarii
Acum 8 ore
Predator
Acum 8 ore
Mihai Muntean
Acum 8 ore
@john
Acum 8 ore
Sibian
Acum 8 ore
Kukuruku