Județul Sibiu cu 66 de adăposturi civile se află în media națională, în această privință, în condițiile în care sunt județe unde sunt peste 200, așa cum este cazul Doljului, dar și altele cu sub 10 - în Caraş-Severin există 8 astfel de adăposturi, în Tulcea sunt 6, în Dâmboviţa şi Buzău câte 5, judeţele Vrancea şi Giurgiu au câte 3 adăposturi, în timp ce judeţul Neamţ are doar un adăpost.
Bucureştiul şi judeţul Ilfov au cele mai multe adăposturi de protecţie civilă, respectiv 588, însă doar 1 din 3 adăposturi este operaţional, potrivit datelor prezentate într-un raport al Curţii de Conturi, citat de News.ro.
Judeţul Dolj are 213 adăposturi, Galaţiul are 185, Prahova are 183 de adăposturi, Constanţa - 114, Bihor 96 şi Braşov 93.
Raportul făcut public de Curtea de Conturi include exemple de bune practici în ceea ce priveşte amenajarea şi întreţinere a adăposturilor pentru protecţie civilă, dar şi contraexemple.
Citește și:
Exemple de bună practică identificate în cadrul vizitelor făcute pe teren au fost identificate în Galaţi Dolj, Cluj, Constanţa, Prahova.
Ca exemplu pozitiv este dat Timişoara, acolo unde primăria oraşului a intabulat un număr de 48 de adăposturi publice situate in imobile la care subsolul nu a fost inclus în părţile comune indivize ale blocului şi au fost marcate cu semnul distinctiv de protecţie civilă ce conţine un cod QR, care prin scanare indică locaţia tuturor adăposturilor din proximitatea zonei.
Pe de altă parte, au fost identificate sute de adăposturi cu deficienţe grave: lipsa garniturilor de etanşeizare a uşilor de acces în adăposturi, fapt ce nu mai asigură protecţia persoanelor din interiorul adăposturilor; tâmplărie metalică deteriorată (ruginită, dispozitivele de înzăvorâre rupte/ blocate), din cauza umidităţii crescute din interiorul subsolurilor imobilelor, defecţiuni ale sistemelor de ape pluviale sau scurgeri ale blocului ce au condus la inundarea subsolurilor şi implicit a adăposturilor; instalaţii electrice dezafectate total sau parţial, dezafectarea tablourilor electrice, precum şi descompletarea acestora de către persoane ce au avut acces în adăposturi electrice; exploatarea acestora cu improvizaţii şi/ sau defecţiuni; nerealizarea, nefuncţionarea sau scoaterea din funcţiune a instalaţiei de filtro-ventilaţie; instalaţii de filtro-ventilaţie descompletate sau deteriorate total/ parţial, fiind scoase din uz prin lipsa motoarelor electrice de acţionare a sistemului, descompletarea supapelor de suprapresiune, ieşirile de salvare de tip „săritură de lup” au uşile de acces blocate sau prezintă urme de uzură, sunt colmatate cu deşeuri sau pământ, capacele de ieşire de salvare sunt astupate cu asfalt.
Reporterii Turnmul Sfatului au intrat în februarie 2022 în câteva dintre buncărele în care, în caz de calamitate ori război, ne-am putea ascunde, în Sibiu.
Din cele care au putut fi vizitate, unele sunt de-a dreptul generatoare de claustrofobie și trecute parcă deja printr-un război, în timp ce altele, cele făcute de firme private îndeosebi, sunt spațioase și bine întreținute.
Locuitorii municipiului Sibiu au la dispoziție cel puțin 46 de buncăre în care se pot ascunde în caz de calamitate ori - pentru că acesta este cel mai intens discutat subiect în ultima perioadă - în caz de război.
Interesant de știut e faptul că și Promenada Sibiu are un buncăr de mari dimensiuni și că nu toate buncărele care există în orașul nostru se regăsesc și pe lista oficială, pentru că sunt create de firme private – două astfel de buncăre se află pe Calea Dumbrăvii, la numerele 40 și 71.
Abonează-te la canalul de WhatsApp al Turnul Sfatului pentru a afla în timp real știrile relevante de la Sibiu: accesează linkul de aici și apasă opțiunea Follow (Urmăriți).
Dacă ți-a plăcut, distribuie articolul și prietenilor tăi
Vizualizari: 3228
Ultimele comentarii
Acum 28 minute
Eu
Acum 1 oră
Sibian
Acum 1 oră
Barosanu
Acum 1 oră
PETRICA
Acum 1 oră
Sibiu.adrian