Dezbatere la ULBS: Contestarea extremistă a modernității și lecțiile lui Lucian Blaga. „Tentațiile vor fi enorme. Vorbim de o mișcare antisistem în tot Occidentul”

Tentațiile pentru o contestare extremistă a modernității vor fi tot mai mari, acestea făcând parte dintr-o mișcare antisistem în tot Occidentul. Ca reacție, în România, putem reflecta asupra a ceea ce a fost Lucian Blaga, un intelectual care ar fi avut motive puternice să susțină o astfel de contestare și nu a făcut-o. De fapt, criza modernității românești „nu este doar a noastră”, ci este parte a unei „policrize europene”. Sunt unele dintre ideile discutate în cadrul unei dezbateri la Universitatea „Lucian Blaga” din Sibiu (ULBS) în ziua în care instituția a împlinit exact 30 de ani de când a primit numele marelui scriitor, filozof și diplomat român.

Pe 12 mai 1995, universitatea din Sibiu a primit numele „Lucian Blaga” la inițiativa rectorului de atunci, Dumitru Ciocoi-Pop, fiind acceptată rapid de Ministerul Educației.

„Alegerea numelui nu era întâmplătoare. Lucian Blaga simboliza cel puțin două lucruri: primul – imaginea și structura elitei intelectuale europene și al doilea - Lucian Blaga era conectat, de la momentul nașterii până la formarea lui intelectuală, cu Sibiul. Poate că unii veți spune că Lancrămul (localitatea de naștere a scriitorului – n.n.) e în Alba; era în Sibiu în momentul nașterii lui, drept urmare era sibian”, a argumentat rectorul ULBS, Sorin Radu, în deschiderea dezbaterii „Blaga 130. Din Sibiu spre Europa”. Evenimentul a avut loc în ultima zi din cadrul „Zilele ULBS”, organizate cu ocazia împlinirii a 130 de ani de la nașterea lui Lucian Blaga și 30 de ani de când universitatea din Sibiu poartă numele acestuia.

Dezbaterea a fost moderată de rectorul Sorin Radu și l-a avut ca invitat special pe economistul Cornel Ban, profesor la Copenhagen School of Business din Danemarca, precum și membri din cadrul ULBS: Delia Ștefenel, directorul Direcției de Internaționalizare, Maria Chiorean, doctorand, Bogdan Gheorghiță, directorul Direcției Comunicare, Relații Publice și Promovare Programe Academice și Valer Simion Cosma, directorul Bibliotecii ULBS. Dezbaterea a pornit de la personalitatea complexă a lui Lucian Blaga, cu intenția de a vorbi despre avantajele de a fi parte din comunitatea europeană, fără însă a ocoli contextul social-politic și electoral în care se află în prezent România.

„Ne dorim o discuție relaxată despre ce a însemnat intelectual european Blaga, europenismul lui Blaga pentru Sibiu, pentru universitatea noastră și, în egală măsură, să vedem de ce sunt reprezentative ideile lui pentru ceea ce înseamnă astăzi construcția europeană, calea europeană”, a argumentat Sorin Radu necesitatea evocării personalității scriitorului. 

Blaga a reușit să nu fie „rinocerizat”

Acesta a descris apoi „traseul lui Blaga”, oferit ca exemplu de susținere a tradiționalismului românesc fără a aluneca spre extrema dreaptă:

„El se formează, cel puțin o parte a vieții lui,  într-un imperiu austro-ungar, cu loialități specifice imperiului, loialități față de împărat; loialitatea lui este pusă la îndoială, în momentul în care se formează România Mare, iar problema unui stat imperial dispare și realitățile dintr-un stat post-imperial sunt altele; nu toți intelectualii au înțeles această trecere - noi simplificăm uneori discursul și spunem că doar intelectualii minorităților naționale au avut această dilemă, în realitate foarte mulți intelectuali români n-au înțeles vremurile noi de după 1918. Pentru Blaga a fost o dilemă cum se raportează la noul stat român și la noile realități create rapid de guvern. 

Blaga reușește să facă acest pas, dar reușește să stea deoparte în anii 30 și să nu fie cuprins de tentația majorității tinerilor intelectuali din jurul lui – să nu fie rinocerizat, ca să-l cităm pe Eugene Ionescu, și să rămână departe de extrema dreaptă. Să creadă și să susțină niște principii specifice tradiționalismului românesc, dar să nu alunece spre extrema dreaptă.

Blaga se numără printre foarte puținii intelectuali români ai anilor 20-40 care nu aleg calea rinocerizării, care nu aleg extrema dreaptă. 

E la fel de interesant apoi cum Blaga reușește să-și păstreze coloana vertebrală și să nu devină un propagandist al regimurilor dictatoriale antonesciene, unde majoritatea intelectualilor, dacă n-au reușit să plece în străinătate, au susținut într-o formă sau alta, de la pictori la muzicieni până la scriitori, regimul. Și reușește să rămână imun, sacrificând multe lucruri, în principal cariera.

Ulterior, [avem] un Blaga care este o personalitate deja europeană și reușește să nu rămână captiv într-o gândire de tip comunist, dar nici să facă compromisuri cu regimul comunist, care pentru alții au fost extrem de câștigătoare. El sfârșind, până la urmă, ca un simplu bibliotecar – sunt destui cei care l-au cunoscut pe Blaga locuind sub scările Bibliotecii Central Universitare din Cluj-Napoca.

Un Blaga care-și menține coloana, care transmite valori precum gândirea critică ce nu poate fi afectată de ideologii. Un Blaga care reușește să fie european fără a renunța la tradiție, fără a renunța la satul lui - a fost primit în Academia Română cu un discurs despre satul românesc.

Un Blaga care astăzi ne obligă pe noi să menținem universitatea pe o linie europeană”.

„Noi trăim a doua formă de confruntare cu modernitatea, care a apărut dintr-o acumulare de decalaje mari din societatea noastră”

Economistul Cornel Ban este unul dintre cei mai vizibili economiști români la nivel internațional. Este profesor la Copenhagen School of Business din Danemarca, iar în trecut a colaborat și cu City University of London și Boston University, după un stagiu de cercetare la Brown University în Statele Unite. Nu este străin Sibiului, în trecut participând și la alte dezbateri în cadrul universității sibiene.

Pornind de la personalitatea lui Blaga, despre care spune că este un intelectual conservator care nu a acceptat „rinocerizarea”, asumându-și o stagnație profesională. „Cred că poate fi o invitație pentru tentația unui parcurs similar pe care astăzi îl fac mulți intelectuali conservatori în România”.

El spune că în anii 30-40 ai secolului trecut a avut loc prima criză a modernității și crede că astăzi avem o situație similară, pe care „statul și societatea românească și-o rezolvă, aliniindu-se la o soluție pe care criza modernității germane, italiene, spaniole etc. și-a rezolvat-o, ieșind în decor în același fel”.

Ban a explicat că această criză nu a apărut de nicăieri. „Noi trăim acum o a doua formă de confruntare cu modernitatea, care de fapt nu a apărut din senin, ci dintr-o acumulare de decalaje mari în societatea noastră. Multe sunt cunoscute - știm bine decalajul social, economic, dar mă opresc la cele mai puțin discutate. Dacă te uiți din punctul de vedere al multor teorii ale dezvoltării în țările din sudul global, România apare printre primele 6 la factori de convergență cu centrul capitalismului global. Sunt cei mai buni ani. Dar în spatele acestei imagini de succes real, România are un parcurs similar cu țări ca India, care la fel are o convergență extraordinară, inclusiv un salt tehnologic, însă în spatele acestei scene găsim o policriză socială care aduce autoritarism”.

Cum se poate reinventa ideea de „intelectual”?

Acesta a insistat asupra „unui lucru care doare cel mai mult” și care „nu s-a întâmplat în prima criză a modernității lui Blaga”, respectiv „decalajul dintre societate și actorii care au autoritate epistemică, printre care și universitățile”.

„Este practic pentru prima dată, nu doar la noi, ci vedem și în SUA, când universitatea devine țintă a organizării furiei politice. Nu avem un precedent real, decât în Germania lui Hitler. Acum ideea însăși de autoritate epistemică este chestionată. În paralel cu revoluția tehnologică adusă de Inteligența Artificială (IA), ne pune într-o situație la care trebuie să răspundem la întrebări foarte grele – cum se pot reinventa universitățile, cum se poate reinventa ideea de „intelectual”, ideea de control și legitimarea cunoștințelor în fața unor societăți care chestionează acest lucru împreună cu toate celelalte instituții care țin modernitatea – de la ce înseamnă democrația parlamentară, ideea liberalismului politic, chiar ideea de stat al bunăstării. Acest lucru se întâmplă și în țări în care nu există decalajele care sunt la noi”, a explicat Cornel Ban.

Europa, SUA, China

Dar criza în România este parte a unei „policrize europene”, a mai arătat economistul, și a explicat factorii care destabilizează unele instituții care erau considerate a fi consolidate:

„Astfel, uitându-te la Blaga ca la cineva care ar fi avut motive extrem de puternice să susțină o contestare extremistă a modernității și nu a făcut-o poate să ne ducă la niște reflecții despre cum același lucru ar trebui să fie livrat astăzi, pentru că tentațiile vor fi absolut enorme. Vorbim aici de o mișcare antisistem în tot Occidentul și nu doar – se întâmplă și în Coreea, se întâmplă în multe țări care au instituții pe care elitele le-au crezut consolidate.

Al doilea lucru este că criza modernității românești este parte a unei policrize europene, nu este doar a noastră. În sensul că prima criză din interbelicul târziu în Europa s-a întâmplat într-o perioadă în care Europa avea indubitabil controlul tehnologic și financiar al economiei globale. Acesta a fost pierdut în favoarea SUA, apoi recuperat puțin. Dar acum și SUA au pierdut controlul dominației tehnologice - vorbim de ridicarea Asiei, în special a Chinei, ca un factor care destabilizează niște puncte care au fost întotdeauna solide în Europa, în special concentrarea autorității industriale a Europei.

Și atunci criza românească trebuie gândită în acest context – ea nu va avea o rezolvare foarte ușoară. Pentru că criza modernității românești care se consumă pe fundalul unei degradări a capacității economice a Europei, a cărei origine este fundamental tehnologică, trebuie să ne facă să ne gândim cum vom supraviețui în această lume care vine, că nu mai e lumea în care te poți baza pe faptul că Germania va finanța bugetul UE cu 60%, care după aceea o să curgă în campusul dual din Sibiu (...)”.

Turnul Sfatului va publica în această săptămână un interviu cu Cornel Ban.

Citește și: Profesor la Queen Mary University of London, despre cosmopolitism și exil la Sibiu: „Simplul fapt de a fi om înseamnă deja a fi cetățean al lumii”

Citește și: Zilele ULBS: Poezie de Lucian Blaga, recitată în limbaj mimico-gestual la 130 de ani de la nașterea scriitorului

Abonează-te la canalul de WhatsApp al Turnul Sfatului pentru a afla în timp real știrile relevante de la Sibiu: accesează linkul de aici și apasă opțiunea Follow (Urmăriți).

Dacă ți-a plăcut, distribuie articolul și prietenilor tăi

de Ion Surdu

Redactor