Moda de la 1700 din Transilvania. Un document din biblioteca universității din Graz arată cum se îmbrăcau sibienii acum 300 de ani. Designer sibian: ”Tradiția, mândria locală și identitatea etnică au contribuit la păstrarea imaginii de odinioară”

99 de desene în acuarelă, cu transilvăneni în portul tradițional din diferite zone, similare cu ceea ce vedem astăzi în cazul multor designeri vestimentari, atunci când se proiectează noi colecții, au fost găsite în anii 60 în biblioteca Universității din Graz (Austria).

Albumul pictorului austriac, rămas anonim, păstrat în biblioteca universității poartă titlul Kostambilder Bucha.

Albumul de la Graz conține 99 de figuri: țărani, orășeni, nobili, fețe bisericești, militari, români, unguri, sași, secui, țigani, turci, armeni și tătari.

Dintre aceste 99 de figuri, 17 reprezintă figuri de țărance din Transilvania: 6 românce, 7 săsoaice, 3 unguroaice și o țigancă.

Româncele sunt din regiunea sudică a Transilvaniei, din Făgăraș, Țara Birsei și Sibiu, iar cele mai multe sunt țărance pe care artistul le-a văzut mergând spre oraș pentru a-și vinde produsele sau le-a surprins în oraș cu ocazia târgurilor. De aceea ele sînt înfățișate în portul lor mai de sărbătoare și nu în hainele lor obișnuite la munca câmpului sau acasă.

O singură figură este reprezentată în viața ei de toate zilele cu munca sa obișnuită și, deci, în portul ei de fiecare zi. Regăsim aici și o figură reprezintă o tânără mireasă îmbrăcată în costumul ei cel mai ales, împodobit cu tot ce avea ea mai de preț.

Despre acest album, care este datat din secolul XVIII a apărut o lucrare în Anuarul Muzeului Etnografic al Transilvaniei din anul 1957, sub semnătura clujencei Viorica Pascu.

Ea a scris atunci lucrarea ”Considerații asupra evoluției portului popular din Transilvania”, în care a studiat și aceste acuarele.

În albumul de la Graz există două figuri reprezentînd portul popular al romîncelor din zona Sibiului. Cea dintîi, o romîncă din suburbiile Sibiului (Eine Wallachische Meyerin von Hermannstadt) și a doua, o romîncă de rând (Eine gemeine Wallachin).

Românca din suburbiile Sibiului este înfățișată în îmbrăcăminte de iarnă în drum spre târg. Cealaltă figură femenină este înfățișată în îmbrăcămintea de vară torcînd .

”Portul femeilor din jurul Sibiului din veacurile XVII—XVIII se deosebea în multe privințe de portul de astăzi. Căița și năframa albă se mai purtau pînă în veacul trecut legate sub bărbie la femeile bătrîne și la spate la cele tinere. Astăzi, însă, în locul învelitoarei albe femeile poartă năframă din lînă sau mătase de culoare neagră cu ciucurițe.

Năframa este legată la spate, pe sub condu la femeile măritate, lăsînd să cadă capetele în jos pe spate. Cămașa albă este foarte largă, strînsă la gît în bandă îngustă, iar ciupagul cusut cu fir de aur, înainte ciupagul era mai lat decît cel de azi. Ornamentica este destul de sobră. Pe piept două pînă la patru șiruri de râuri verticale de culoare neagră. Tot astfel și mânecile au asemenea râuri cusute în lungime, alături de care mai au cusute mai multe rînduri de ciocănele care încadrează râurile, întretăiate și rîurile și ciocănelele de o linie ușoară, subțire, care arată locul unde începe altița”, precizează autoarea.

O altă caracteristică a portului popular reprezentat de picturile albumului de la Graz constă în faptul că acestea cuprind zone etnografice din jurul orașelor mai mari și îndeosebi din jurul orașelor cu populație germană, unde autorul a poposit timp mai îndelungat, urmărind țăranii care veneau în oraș, la tîrg sau cu alte necazuri.

”De aceea majoritatea figurilor sunt reprezentate în portul lor mai frumos, mai curat și puține doar în portul de toate zilele, în mijlocul ocupațiilor obișnuite. În general, cu toate că desenele studiate poartă amprenta autorului lor, cu unele note subiective, totuși ele pot constitui și constituie în realitate, un valoros document etnografic pentru Transilvania de la sfîrșitul secolului al XVII-lea”, se precizează în document.

Albumul de la Graz a fost descoperit de Thim Iosif, care a publicat o scurtă notă asupra lui în revista Magyar Könyv Szemle,1885.

Nota lui Thim a atras atenția lui Eugen Barbul, directorul Bibliotecii universitare din Cluj, care a reprodus după copiile pictorului clujean Gavril Simon, 24 din acuarelele albumului de la Graz reprezentând costume romînești, în lucrarea sa, ”Costume românești din veacul al XVII-lea, Cluj, 1935”.

Interes asemănător au stârnit și celelalte albume și colecții copiate sau inspirate din albumul de la Graz: album păstrat la Muzeul național maghiar din Budapesta și albumul păstrat la Academia maghiară de științe din Budapesta au fost studiate de Dr. Szendrei I., ”A magyar viselet történek fellődése”, Budapest, 1910, pag. 94—113.

 ”Hainele tradiționale sunt, fără să-și propună, un exemplu de modă sustenabilă”

Am rugat-o pe designerul vestimentar sibian Raluca Oros să ne spună ce diferențe se văd din acele desene în ceea ce întâlnim acum în portul tradițional, precum și lucrurile care ar putea fi împrumutate pentru colecții noi.

„Spre deosebire de clasa aristocratică a barocului, pentru care costumul era un simbol al opulenței și al statutului social, la păturile sociale de jos (țărani, meșteșugari, servitori) îmbrăcămintea este mult mai simplă, mai practică.

Realizate în mare parte acasă, de către femei, din lână, in, cânepă, straiele erau rar curățate și purtate până la "epuizare".

Ținuta feminină era în general compusă dintr-o cămașă de corp peste care era îmbrăcată o rochie simplă, cu mâneci lungi, un șorț și o vestă strânsă cu șnururi. Capul era obligatoriu acoperit cu o bonetă sau cu un batic, din motive practice, dar și de morală sau religioase.

Bărbații purtau o cămașă largă din in, o vestă sau o haină mai lungă, pantaloni până la genunchi și șosete lungi din lână. Capul era acoperit cu o pălărie din fetru.

Atât la femei, cât și la bărbați, elementele sunt în mare aceleași, indiferent de etnie.

Diferențele apar la costumele ceremoniale (pentru nuntă, pentru sărbători), fiind mult mai elaborate. Aici se observă diferențe de croi, de cromatică, de accesorii. Dacă de-a lungul secolelor, îmbrăcămintea de zi cu zi a suferit schimbări majore, datorate transformărilor sociale, culturale, economice și nu în ultimul rând tehnologice, costumul popular și-a păstrat esența, deși stilul și funcționalitatea lui a evoluat.

Tradiția, mândria locală și identitatea etnică au contribuit la păstrarea imaginii de odinioară a straielor populare. Fiind realizate din materiale naturale, artizanal, pe plan local, hainele tradiționale sunt, fără să-și propună, un exemplu de modă sustenabilă. În prezent, din cauza lanțurilor lungi de producție, din cauza poluării, din cauza materialelor sintetice, greu degradabile, moda a devenit un element negativ și ar trebui regândită în totalitate pentru a redeveni responsabilă față de oameni și mediu”, a spus Raluca Oros.

Ce se întâmpla în lume în acea perioadă:

În anii 1780 a avut loc prima revoluție industrială, James Watt a inventat motorul cu abur, care a revoluționat industria: prețurile produselor au scăzut, îmbunătățind condițiile claselor mai sărace, în timp ce meșteșugarii și-au pierdut locurile de muncă deoarece produsele lor erau mai scumpe deși erau unice.

În secolul al XVIII-lea, în Franța a avut loc Revoluția franceză, care a dat lovitura finală absolutismului monarhic și a inițiat ascensiunea lui Napoleon Bonaparte, în timp ce în America a avut loc Războiul de independență american.

Se mai numește și Secolul Luminilor datorită nașterii și răspândirii culturii Iluminismului, care este de orientare raționalistă.

În 1721 Petru cel Mare fonda Imperiul Rus.

În 1788 a fost fondat cel mai vechi oraș din Australia, Sidney, după debarcarea primei flote a amiralului britanic Arthur Phillip.

În 1759 a fost deschis publicului British Museum, unul dintre cele mai mari muzee din lume, în 1793 ia naștere celebrul Muzeu du Louvre din Paris și în același secol se descoperă ruinele din Pompeii și Olimpia.

Sursa foto: ”Considerații asupra evoluției portului popular din Transilvania” de Viorica Pascu

Abonează-te la canalul de WhatsApp al Turnul Sfatului pentru a afla în timp real știrile relevante de la Sibiu: accesează linkul de aici și apasă opțiunea Follow (Urmăriți).

Dacă ți-a plăcut, distribuie articolul și prietenilor tăi