La 19 ani, Andreea luptă pentru viață după două stopuri cardio-respiratorii. Părinții ei au nevoie de ajutor: „Am fi vrut să nu fim nevoiți. Niciun copil nu ar trebui să treacă prin așa ceva”

Andreea Lăpădat are 19 ani și a suferit două stopuri cardio-respiratorii. Acum se află între viață și speranță. Tatăl ei a renunțat la serviciu pentru a o îngriji. „Dacă nu ne vede, plânge”, spune el. Singurele venituri ale familiei sunt salariul minim al mamei și pensia de handicap a fetei, de 725 de lei. Dar Andreea este tânără, luptătoare și are nevoie de sprijinul nostru acum.

Andreea este o fată extraordinară, cu rezultate remarcabile la școală. A fost elevă a Liceului Teoretic „Axente Sever” din Mediaș și până de curând viața ei era plină de planuri. Dar în noaptea dintre 5 și 6 octombrie 2023, totul s-a schimbat: Andreea a suferit primul stop cardio-respirator. Tatăl ei, cel care a resuscitat-o, povestește cu emoție cum a făcut totul pentru a nu-și pierde copilul.

Andreea înainte de primul stop cardio - respirator

„Dumnezeu a vrut ca în acea seară mama ei să doarmă cu ea. Era obosită, iar eu sforăi. Era seară și Andreea învăța. Soția i-a spus să lase cartea și să doarmă, pentru că era târziu și a doua zi trebuiau să se trezească devreme. La jumătate de oră după ce s-a așezat în pat, soția mea și-a dat seama că ceva nu este în regulă, pentru că fata a scos un sunet ca și cum s-ar fi înecat. M-a strigat. Când am ajuns lângă ea, mi-am dat seama că nu mai avea puls și am început resuscitarea. M-am folosit de antrenamentele din armată și de experiența ca vânător de munte. Au venit trei ambulanțe, dintre care una din Sibiu. Abia cu electroșocuri, inima ei a pornit din nou.”

Având 17 ani atunci, Andreea a fost tratată la Luther, iar recuperarea a mers bine o perioadă.

A urmat un al doilea stop

Patru luni mai târziu, însă, în februarie 2024, a urmat al doilea stop cardio-respirator. Fata a continuat să lupte pentru viața ei, dar de data aceasta au existat și consecințe de natură neurologică. Nimeni nu știe ce a cauzat aceste atacuri.

„Nici medicii nu au găsit o cauză. A venit de nicăieri. Nu avea probleme de sănătate, nu avea cheaguri de sânge, nu consuma alcool sau alte substanțe, nu fusese vaccinată nici pentru Covid, nici pentru altceva, nu consuma cola. Era o fată înaltă, sănătoasă, cu 80 de kilograme și plină de viață. Un copil bun căruia îi plăcea să învețe.”

Astăzi, Andreea stă în pat, hrănită prin sondă, cu un defibrilator montat, și suferă de pareză spastică din cauza perioadelor în care creierul ei nu a fost oxigenat corespunzător. Nu poate vorbi și are nevoie de îngrijire continuă. Tatăl ei a renunțat la serviciu pentru a-i fi aproape. „Dacă nu ne vede, plânge. Nu poate vorbi, nu poate mânca, dar simte. Numai Dumnezeu poate ști ce e în mintea ei”, spune el cu vocea sugrumată de emoție.

Părinții sunt la capătul puterilor

Singurele venituri din casă sunt salariul soției, minimul pe economie, și pensia de handicap a fetei de 725 de lei. Tatăl Andreei spune că și părerea sinceră a unui neurolog i-ar fi de mare ajutor. Până acum, nimeni nu le-a spus nimic concret și nu știu către cine să se îndrepte. „Facem tot ce putem, dar ne descurcăm din ce în ce mai greu. Avem mare nevoie de un medic neurolog care să ne spună ce șanse avem. Ultimul RMN l-am făcut la Cluj, dar ni s-a spus doar să așteptăm. Noi suntem oameni simpli și nu știm unde și la cine să apelăm. Singurul lucru pe care ni-l dorim este să ne vedem copila din nou bine. Cât de bine se mai poate. Am fi vrut să nu fim nevoiți. Niciun copil nu ar trebui să treacă prin așa ceva”, a încheiat tatăl ei.

Toți cei care pot și își doresc să ajute această familie o pot face folosind informațiile de mai jos.

Donații: Lapadat Bazil – RO84CECEB00008RON0452185

Contact: 0746 191 971 (Bazil Lăpădat)

Abonează-te la canalul de WhatsApp al Turnul Sfatului pentru a afla în timp real știrile relevante de la Sibiu: accesează linkul de aici și apasă opțiunea Follow (Urmăriți).

Dacă ți-a plăcut, distribuie articolul și prietenilor tăi