Proporțiile dezastrului de la Praid: 40.000 de persoane afectate, ecosistemul Târnavei Mici distrus. Garda de Mediu Mureș: „Nu mai trăiește absolut nimic”

Prefectul județului Mureș, Barabási Antal-Szabolcs, a atras atenția că efectele salinizării râului Târnava Mică, cauzate de inundarea salinei Praid, sunt mult mai grave decât se discută public, afectând direct aproape 40.000 de locuitori și perturbând activitatea unor mari operatori economici, potrivit unui articol publicat de Agerpres. 

Într-o conferință de presă susținută vineri, prefectul a subliniat că lipsa apei menajere în localitățile din zonă este o problemă acută, în special în contextul temperaturilor ridicate. El a cerut ca lucrările din salină să permită, măcar temporar, reluarea furnizării apei.

Directorul Aquaserv, Sipos Levente, a precizat că salinitatea ridicată a Târnavei Mici a dus la închiderea uzinei de apă din Târnăveni, în pofida unor tentative recente de repornire. Monitorizările arată o concentrație constantă de peste 2.000 mg/l de cloruri, ceea ce face imposibilă livrarea apei în condiții de siguranță.

Autoritățile au propus ca soluție de urgență instalarea unui sistem de desalinizare cu osmoză inversă, care ar putea ajunge în Mureș în cel mult 30 de zile, cu sprijinul unui producător israelian, dacă vor fi aprobate fondurile necesare de către Guvern. Între timp, aducțiuni din râul Mureș sau lacul de acumulare Bezid sunt analizate ca alternative.

Pe de altă parte, comisarul-șef al Gărzii de Mediu Mureș, Annamaria Szekely, a anunțat tot vineri, că ecosistemul râului Târnava Mică este „practic distrus” în urma inundării salinei. „Cel puţin până la Bălăuşeri, nu mai trăieşte absolut nimic”, a afirmat Szekely într-o conferință de presă, menționând că în zonele unde fundul râului a devenit vizibil, au fost observați pești morți, iar salinitatea ridicată conservă momentan cadavrele, întârziind apariția mirosurilor. Autoritățile recomandă populației să nu consume peștii din râu. 

De asemenea, șeful Gărzii de Mediu spune că este nevoie de zeci de ani pentru ca ecosistemul să-și revină. 

„Noi am fost pe teren în fiecare zi, nu mai mişcă practic nimic. Noi n-am văzut mişcare pe Târnavă, monitorizări în foarte multe puncte, nici nu ştiu în câte puncte, nimic. În cât timp şi-ar putea reveni în cazul în care se stopează complet evacuările de sare? Atunci vorbim de zeci de ani (...) Fauna o să-şi revină în momentul în care are o floră. Flora o să revină în momentul în care microbiologic suntem stabili", a mai spus Annamaria Szekely.

Sursa foto: wikipedia

Potrivit Agerpres, prim adjunctul inspectorului-şef al Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă „Horea" al judeţului Mureş, colonel Cristian Buhăianu, a precizat că, în ultimele zile, cu sprijinul cisternelor venite de la alte judeţe, a fost asigurată alimentarea cu apă potabilă şi apă menajeră a populaţiei din zona afectată, la punctele amenajate de primării.

Râul Târnava Mică este un râu cu o lungime de 191 kilometri, care formează la Blaj, împreună cu Târnava Mare, râul Târnava. 

Târnava Mică traversează județele Harghita, Mureș și Alba, în timp ce Târnava Mare traversează județele Harghita, Mureș,  Sibiu și Alba.

Abonează-te la canalul de WhatsApp al Turnul Sfatului pentru a afla în timp real știrile relevante de la Sibiu: accesează linkul de aici și apasă opțiunea Follow (Urmăriți).

Dacă ți-a plăcut, distribuie articolul și prietenilor tăi

de Raluca Budușan

Sănătate, Educație
Telefon:
0766 905 671