Acuzată a doua oară de plagiat, o profesoară de la ULBS a dat în judecată universitatea pentru „hărțuire la locul de muncă”

Comisia de Etică Universitară a Universității „Lucian Blaga” din Sibiu (ULBS) a dispus recent retragerea unei lucrări publicată în 2016 de o profesoară a instituției pe motiv că ar fi plagiat. În 2018, a mai fost sancționat o dată - pentru „plagiat sever”. Aceasta a contestat hotărârea Comisiei de Etică, hotărâre ce a determinat-o să dea în judecată universitatea, acuzând, la rândul ei, „hărțuire la locul de muncă”.

Hotărârea Comisiei de Etică a ULBS a fost luată la sfârșitul lunii aprilie după o reclamație înregistrată la data de 28 ianuarie 2025. Reclamația a fost depusă de reprezentanți ai Facultății de Biologie și Geologie și ai Centrului de Biologie Sistemică, Biodiversitate și Bioresurse din cadrul Universității „Babeș Bolyai” Cluj-Napoca.

Acuzația de plagiat, pentru un articol din 2016

Obiectul sesizării a fost lucrarea „Ecological research on the dynamics of arthropods from grasslands on the outskirts of 'Dumbrava Sibiului' forest (Sibiu, Romania) in the period 2012-2014” („Cercetări ecologice privind dinamica artropodelor din pajiștile de la marginea pădurii 'Dumbrava Sibiului' (Sibiu, România) în perioada 2012-2014 - n.r., trad. din engleză), publicată în anul 2016 în revista „Analele Universității din Oradea. Fascicula de Biologie”. Articolul este semnat de Cristina Stancă-Moise și de Maria Tănase, despre ultima fiind menționat faptul că nu mai face parte din comunitatea ULBS, fiind pensionată. Conform documentului, aceasta ar fi transmis comisiei că „nu a avut nicio contribuție la lucrare, fiind înștiințată de autor despre faptul că a fost trecută formal ca și coautor ulterior”.

Articolul este un studiu științific ce se concentrează pe insectele și alte mici animale nevertebrate, numite artropode, care trăiesc într-o pajiște situată lângă Pădurea Dumbrava Sibiului. Autorii au urmărit cum evoluează populațiile acestor creaturi pe parcursul a trei ani - 2012, 2013 și 2014 - și au analizat impactul asupra acestora din perioada cositului. Una din concluzii este că structura generală a ecosistemului studiat este relativ constantă, chiar și după intervențiile umane. Mai mult, pajiștea se repopulează după cosit, fie prin întoarcerea speciilor care au migrat, fie prin creșterea exemplarelor tinere care au supraviețuit în sol. (Articolul poate fi citit aici)

Pentru a decide dacă plagiatul se confirmă sau nu, Comisia de Etică a ULBS a numit o comisie de analiză cu membri din cadrul Facultății de Științe. Membrii comisiei au argumentat că articolul original nu a fost disponibil online, iar verificarea plagiatului nu a fost posibilă prin softuri de specialitate. Comisia de analiză a constatat că procentul de text din lucrarea semnată de Moise și Tănase „identic sau aproape identic” cu cel din articolul original este de 65%. Articolul original a fost scris în anul 1977 și se numește „Studiul ecologic al artropodelor dintr-o pajiște de luncă din județul Sibiu”, semnat de Mariana Pascu (Muzeul Brukenthal. Studii și comunicări. Științele Naturii).

Au fost formulate următoarele concluzii („AO” se referă la articolul original, iar „A1” - la articolul vizat de plagiat):

„- A1 analizează exact aceleași grupe de artropode, din același areal, utilizând aceleași metode de lucru în teren precum și aceleași metode de prelucrare a datelor, fără a cita AO ca sursă bibliografică.

- Cele două articole prezintă de asemenea și aceeași structură și același mod de ilustrare a rezultatelor.

- AO nu este menționat nici măcar la introducere, unde sunt prezentate studii similare efectuate în zona de referință, deși acesta este publicat într-o revistă bine cunoscută la nivel național și în special local, datorită numeroaselor studii faunistice și floristice publicate din zona Sibiului.

- Diferența principală între articole constă în faptul că studiul prezentat în A1 este realizat pe trei ani, spre deosebire de cel din AO, realizat într-un singur an.

- Majoritatea paragrafelor din toate secțiunile articolelor sunt foarte similare și sugerează preluarea directă (sau mai rar parafrazarea) în A1 a tuturor informațiilor. În aceste paragrafe modificările apărute în A1 față de textul din AO sunt în general nesemnificative și pot fi atribuite traducerii în limba engleză.

- Autorii A1 indică de asemenea alte surse bibliografice, mai recente, dar în cele mai multe cazuri inadecvate pentru susținerea și argumentarea informațiilor sau ideilor prezentate.

- Asemănările se extind și la nivelul erorilor din AO, cum este cazul explicațiilor legate de indicele Soerensen (denumit în mod eronat Stugren în A1) și al valorilor acestuia, preluate ca atare, sau utilizarea cuvântului „economic” în loc de „ecologic”.

- Similitudinile dintre A1 și AO sunt mult prea mari pentru a fi rezultatul întâmplării și ele indică, cel mai probabil, preluarea unei părți importante din AO în A1 și susțin acuzația de plagiat.

- Inadvertențele dintre unele date prezentate și ilustrate în A1 și interpretarea acestora sugerează faptul că rezultatele au fost și ele preluate din AO și ușor modificate, generând trei seturi de date, pentru cei trei ani menționați. Acest lucru este susținut și de marea asemănare între structura comunităților (inclusiv faptul că listele de specii de heteroptere sunt identice) din cei trei ani succesivi dar și cu anul 1974, când s-a desfășurat studiul prezentat în AO, lucru foarte improbabil, ținând cont de dinamica multianuală a populațiilor de animale. Această suspiciune ar putea fi îndepărtată prin verificarea colecției care ar fi trebuit să rezulte în urma studiului din 2012-2014, însă, în ciuda uzanțelor actuale, locul în care se află această colecție nu este menționat în lucrare”.

Între „termen de prescripție” și „drept moral imprescriptibil”

Comisia de Etică a ULBS definește plagiatul ca „fiind prezentarea drept creație sau contribuție științifică pretins personală într-o operă scrisă, inclusiv în format electronic, a unor texte, idei, demonstrații, date, teorii, rezultate sau metode științifice preluate din opere scrise, inclusiv în format electronic, ale altor autori, fără a menționa acest lucru și fără a face trimitere la sursele originale”.

Conform celor menționate în textul hotărârii, inițial, în apărarea sa, Cristina Moise „a invocat faptul că, de-a lungul timpului, a colaborat cu numeroși cercetători, inclusiv cu dna dr. biolog Mariana Pascu, din cadrul Muzeului de Istorie Naturală Sibiu, iar studiul incriminat a fost inițiat și reprezintă o continuare a cercetărilor începute de aceasta în 1997; mai mult au stabilit același model de lucru, dar alegând un alt loc al cercetării cu respectarea utilizării aceleiași suprafețe standardizate de 4 mp, recunoscută în entomologie”. A mai apreciat că „aplicarea unei metode universal acceptate nu ar putea fi interpretată ca o faptă de plagiat, întrucât ar contrazice natura cercetării științifice care se bazează pe reproductibilitate și comparabilitate”.

Ulterior, după prezentarea raportului comisiei de analiză, aceasta ar fi invocat termenul de prescripție de trei ani, adică termen pe care îl apreciază ca fiind împlinit în anul 2019. Comisia a respins această obiecție, făcând trimitere la prevederi ale Codului Civil, menționând că drepturile morale de autor „nu pot fi limitate în timp”: „Prin fapta reclamată a fi săvârșită de cadrul didactic s-a adus atingere dreptului moral de autor, drept nepatrimonial imprescriptibil”.

În urma probelor administrate, Comisia a constatat „existența unei abateri privind normele de conduită a cercetării în cadrul operei științifice”. Prin urmare, a aplicat sancțiunea de retragere a lucrării publicate.

Hotărârea Comisiei de Etică - aici.

„Nu e plagiat. Am contestat hotărârea Comisiei de Etică. Am dat în judecată ULBS”

Turnul Sfatului a contactat-o pe Cristina Moise pentru a-i solicita un comentariu cu privire la hotărârea Comisiei de Etică. Inițial, Moise s-a arătat iritată de întrebarea noastră, amenințându-ne și acuzându-ne chiar de faptul că noi suntem cei care o denigrăm:

„Nu am niciun punct de vedere. Doar vreau să vă spun că eu sunt în proces cu universitatea, pentru ceea ce mi-ați făcut. Dacă vreți să fiți parte din procesul meu, n-aveți decât să mai scrieți încă un articol denigrator împotriva mea (...) Eu v-am avertizat”.

Ulterior, avocata sa, Laura Barac, ne-a contactat pentru a ne oferi mai multe detalii cu privire la proces. În biroul acesteia ne-a întâmpinat împreună cu clienta sa. Primul lucru pe care ni l-a spus a fost că „nu e vorba de un plagiat”.

„În primul rând, vorbim de un articol de acum 9 ani, nu o teză de doctorat. Dar lucrurile acolo sunt mai complicate”, a precizat avocata. Aflăm astfel că hotărârea Comisiei de Etică a ULBS a fost contestată. Ne-a fost înmânat și un document semnat de redactorul-șef al revistei „Analele Universității Din Oradea, Fascicula De Biologie”, în care acesta răspunde la o solicitare a lui Moise precum că echipa revistei verifică fiecare articol înainte de publicare și că nu au fost constatate elemente de plagiat nici în articolul din 2016, nici în altele trimise de aceasta. Totodată, ni s-a spus că la dosar ar fi anexate alte două puncte de vedere ale unor specialiști.

„Această acuzație de plagiat ar fi picătura care a umplut paharul (...) Am promovat o acțiune în instanță privind hărțuirea la locul de muncă, solicitându-se inclusiv daune morale. Clienta mea nu e interesată atât de daunele morale, cât de a se constata acea acțiune de hărțuire, de mobbing, care se poartă asupra dânsei de o perioadă de timp considerabilă”, ne-a spus Barac. Apoi a punctat o serie de evenimente care s-ar fi petrecut în ultimii doi ani care au determinat inițierea procesului:

„Un prim aspect invocat vizează modalitatea în care i s-a șters numele din lista profesorilor de la cursul festiv. S-a întâmplat anul trecut, în 31 mai 2024, pentru prima dată în 27 de ani (...);

Un alt aspect vizează mutarea laboratorului ei de protecție a plantelor, unde își desfășura lucrările practice cu studenții din anul IV, în laboratorul de zootehnie, neavând acces la materialele necesare (...);

Un alt fapt, care reprezintă tot o hărțuire morală la locul de muncă, vizează și modalitatea în care s-a stabilit norma didactică pentru intervalul 2023-2024 sau 2024-2025. Dna profesor are o vechime în universitate de (Moise intervine: Aproape 28 de ani) și teza de doctorat (Moise: de 23 de ani). Deci, i s-a modificat norma didactică (Moise: Mi-au fost luate ore), fără a i se cere părerea dumneaei (Moise: sau să fiu notificată), într-un mod care excede cadrul legal;

A fost exclusă din comisia pentru examenele de licență și de disertație (Moise: A cărei responsabilă sunt și pentru care fac dosarul acum)”.

Un alt aspect este descris de Moise: „Anul trecut, studenții care au avut la mine lucrări de licență sau de disertație efectiv au primit cele mai mici note, iar una dintre studente a fost hărțuită în timpul susținerii lucrărilor (...)”.

O altă acuzație adusă este aceea că nu i s-ar fi scos la concurs postul de conferențiar universitar. „27 de ani să lucrezi în facultate și să nu fii încă conferențiar? E șefă de lucrări de 16 ani. Are cel mai mare punctaj, are cea mai mare vechime, este șefă de lucrări, acel post i-a fost refuzat”, a explicat Barac. Moise a adăugat: „Adică am fost mințită, efectiv, anul trecut, în septembrie că nu se scot posturile la concurs, dar de fapt s-a scos pentru o colegă”.

„Sunt un cumul de fapte, care fiecare în parte nu e un fapt ilicit, dar luate toate și ciclicitatea cu care acestea sunt săvârșite asupra doamnei reprezintă o adevărată hărțuire la locul de muncă”, a concluzionat avocata Laura Barac.

Întrebată de ce consideră că i s-a adus acuzația de plagiat și din partea cui ar veni aceste acuzații, Moise nu a dorit să ofere multe detalii, menționând doar că „sunt niște cadre didactice de la Cluj; niște biologi mă hărțuiesc de ani de zile” și că „e o poveste foarte lungă”.

„Cum denigrezi cel mai ușor reputația unui cadru didactic? Printr-o acuzație de plagiat. Tu vii și-mi spui că e plagiat un articol publicat acum 9 ani. Inclusiv teza de doctorat, pornind strict juridic, de la chestii procedurale, pot s-o contest într-un anumit interval de timp. Chiar dacă n-am un interval de timp reglementat expres pentru un articol, printr-un principiu al simetriei actelor juridice, am același interval de timp în care pot să contest. Deci, să înțeleg că la teza de doctorat, care îmi produce consecințe mult mai mari - în baza ei am gradație de merit, pot să mă duc să fiu șef de lucrări, pot să acced mai departe într-o altă funcție - am un interval de timp în care pot s-o contest mult mai limitat, dar la un articol nu?”, a mai adăugat avocata Barac.

Decan: „Eu n-am văzut-o de doi ani; nu știu ce reproșează”

Turnul Sfatului a încercat să ia legătura cu reprezentanții Facultății de Biologie și Geologie (UBB Cluj-Napoca) și ai Centrului de Biologie Sistemică, Biodiversitate și Bioresurse din cadrul UBB care au depus sesizarea în care o acuză pe Moise de plagiat la Comisia de Etică a ULBS. Aceștia nu ne-au răspuns la email.

Decanul Facultății de Științe Agricole, Industrie Alimentară și Protecția Mediului (FȘAIAPM) din cadrul ULBS, Camelia Sava, ne-a spus că nu cunoaște despre procesul intentat de colega sa.

„Am văzut decizia Comisiei de Etică, cum că dânsa a plagiat un articol. În rest, noi nu am fost înștiințați (despre inițierea procesului – n.n.). Pe doamna (Moise – n.n.), cel puțin la mine la decanat, nu am văzut-o de doi ani, nu m-am întâlnit cu dânsa față în față (...) Tot ceea ce s-a făcut în facultate s-a făcut legal, în baza regulamentelor care există (...) Nu știu ce reproșează doamna, mi-e greu să înțeleg”, ne-a declarat Camelia Sava.

La rândul său, conducerea universității din Sibiu nu a dorit să transmită un punct de vedere cu privire la hotărârea Comisiei de Etică, având în vedere faptul că acestea „sunt anonimizate” și că „soluțiile nu au un caracter definitiv”.

„În privința gradelor didactice, precizăm că posturile sunt ocupate prin concurs, organizat în condițiile legii, la inițiativa departamentelor și a facultăților”, a menționat purtătorul de cuvânt al ULBS.

Primul plagiat

Amintim că aceasta nu este prima acuzație de plagiat în lucrările Cristinei Moise. În 2018, Consiliul Național de Etică a Cercetării Științifice, Dezvoltării Tehnologiei și Inovării (CNECSDTI) a emis o hotărâre (Hotărârea nr. 9 din 22.01.2018) prin care a constatat „plagiat sever” în lucrarea „2017. Genus Maculinea van Eecke 1915 (Lepidoptera, Lycaenidae) along the time in the forest "Dumbrava Sibiului" (Sibiu County) Romania”, publicată în revista Scientific Papers Series-Management, Economic Engineering in Agriculture and Rural Development, creată în anul 2001 în cadrul Facultății de Management, Inginerie Economică în Agricultură și Dezvoltare Rurală a Universității de Științe Agricole și Medicină Veterinară (USAMV) București.

Despre acest lucru am scris după ce profesorul a venit la sfârșitul anului 2023 în Consiliul local să solicite bani pentru a dota un laborator în care să cerceteze impactul ploșniței dantelate asupra stejarilor din Sibiu.

Citește aici: Între plagiat și bani publici. Cazul biologului care a cerut fonduri pentru a cerceta efectele ploșniței dantelate la Sibiu

Abonează-te la canalul de WhatsApp al Turnul Sfatului pentru a afla în timp real știrile relevante de la Sibiu: accesează linkul de aici și apasă opțiunea Follow (Urmăriți).

Dacă ți-a plăcut, distribuie articolul și prietenilor tăi

de Ion Surdu

Redactor