Publicația austriacă „Profil” a realizat recent un interviu cu istoricul și antropologul Valer Simion Cosma, directorul Bibliotecii Universitare "Lucian Blaga" din Sibiu, despre agricultura europeană în contextul oamenilor care lucrează în acest domeniu. Au fost atinse, inevitabil, subiecte legate de migrație, exploatare financiară, violență sexuală, pandemie și extrema dreaptă.
Valer Simion Cosma susține că una din principalele surse de revoltă socială ce alimentează partidele de extremă dreapta pornesc chiar de aici: ”Agricultura europeană, așa cum este ea organizată astăzi, se bazează pe exploatarea forței de muncă. Români în loc de polonezi în trecut, acum romi sau muncitori din Nepal, Bangladesh, Vietnam. Fără această forță de muncă, multe lucruri s-ar prăbuși sau ar deveni mult mai scumpe”, explică el.
El avertizează că migrația masivă lasă "cicatrici adânci", menționând sate întregi depopulate, lipsa de personal în spitale și școli, și un exod al creierelor care afectează toate domeniile de activitate. Deși banii trimiși din străinătate îmbunătățesc nivelul de trai al familiilor, țara se confruntă cu o criză demografică și cu o pierdere de capital uman crucială pentru dezvoltare.
”Profil” a fost fondată ca revistă lunară în 1970. Revista este uneori considerată omologul austriac al ”Der Spiegel”.
Cosma subliniază în cadrul interviului că migrația forței de muncă nu este un fenomen nou, amintind că încă din secolul al XIX-lea, mulți români călătoreau în alte regiuni pentru a lucra sezonier în agricultură.
Această experiență a absenței părinților și a muncii grele a facilitat ulterior migrația masivă în țări precum Spania, Italia sau Austria după 2004.
”Mulți cred că migrația forței de muncă este un fenomen nou după aderarea la UE. Cu toate acestea, încă din secolul al XIX-lea, agricultorii călătoreau în alte regiuni pentru câteva luni pentru a lucra la câmp. În anii '90, mama și tatăl meu au călătorit departe de satul nostru pentru a lucra în agricultură. Ca femeie de serviciu și ca lucrător forestier. Această experiență a absenței - părinții fiind plecați pentru luni întregi - și, de asemenea, muncile sezoniere foarte grele fac parte din poveștile multor familii de români. Acesta este motivul pentru care a fost ușor pentru mulți să se mute în Spania, Italia sau Austria după 2004: Oamenii aveau competențele necesare și știau că pot câștiga mai mulți bani în țările din vestul UE decât în țările lor de origine.
Jurnaliștii austrieci citează un studiu al organizației ”Salvați Copiii România”, potrivit căruia, părinții a doi din trei copii îngrijiți de organizație au lucrat în străinătate. După Italia și Spania, Austria este țara de destinație pentru 12 la sută dintre femeile românce, în special pentru a îngriji bătrâni.
Cine e Valer Simion Cosma (n. 1986). Este istoric, antropolog și publicist ocazional. În prezent este director al Bibliotecii Universitare "Lucian Blaga" din Sibiu. A lucrat timp de aproape patru ani ca cercetător la Muzeul Județean de Istorie și Artă - Zalău, unde a efectuat ample cercetări de teren în mediul rural. A fondat Centrul pentru Studiul Modernității și Lumii Rurale și al unor evenimente, proiecte educaționale și programe de rezidență precum Conferințele de Vară Telciu, Școala de Vară Telciu, Culese din Telciu, Anonimii Migrației, Artiști la Muzeu și Culese din Rural. În paralel cu activitatea de cercetător și manager cultural, a lucrat ca consultant științific în producția de spectacole de teatru, performanțe artistice, filme documentare, albume și expoziții. Interesele sale sunt modernizarea lumii rurale, istoria și sociologia elitelor rurale, religia vernaculară și relația dintre modernitate/colonialitate și religie în Europa de Est, naționalism și migrație. (sursa: ULBS)
”La început, erau fericite să locuiască în aceeași casă cu bătrânii, ceea ce era considerat aproape un privilegiu. Astăzi, generația tânără este mai sceptică. Ei cunosc numeroasele cazuri de hărțuire sexuală sau chiar de viol, în special în Italia, dar nu numai acolo.
(…) În timpul cercetării mele de teren am întâlnit femei care au fost abuzate sexual sau hărțuite în alt mod de angajatori din străinătate - inclusiv în Germania. În Italia, au existat scandaluri documentate cu privire la lucrători sezonieri violați din România. Dar poveștile dispar rapid din ochii publicului. Este extrem de dificil pentru femei să vorbească despre asta din cauza rușinii și a fricii. Adesea, ele vorbesc despre un prieten care a fost afectat. Este cuvântul tău împotriva cuvântului bătrânului cu care locuiești. Iar acasă, femeile au familii, soți și copii care depind de ele”, spune directorul bibliotecii universitare din Sibiu.
”Când vin inspectorii, fermierii nu plătesc nicio amendă - lucrătorul este penalizat„
Cosma este pesimist cu privire la viitor, afirmând că marile promisiuni ale UE nu au fost onorate. Acesta explică că "muncă ieftină asigură alimente ieftine în Occident", iar "revolta celor exploatați" alimentează partidele de dreapta din România și din alte țări.
”Când vin inspectorii, fermierii nu plătesc nicio amendă - lucrătorul este penalizat. Sistemul este construit în acest fel. Se bazează pe forță de muncă nesindicalizată, pe lucrători vulnerabili și ieftini. Am surse care îmi spun că angajatorii din industria cărnii, construcții și agricultură sunt, de asemenea, informați în avans cu privire la inspecțiile inspectoratului muncii. Am locuit o perioadă în Germania, unde muncitori din România construiau un centru comercial, "Mall of Berlin". Probabil că angajatorul știa când vine inspectoratul muncii. Muncitorii români din construcții mi-au povestit că au fost trimiși temporar departe de șantier, astfel încât inspectorii să găsească doar angajați cu contract. În cele din urmă, anarhiștii care erau ei înșiși în afara societății i-au ajutat să-și revendice drepturile sau măcar să obțină mâncare și cazare”, spune el.
”Mulți migranți obișnuiau să sprijine partidele liberale pentru că au experimentat democrația și prosperitatea în Europa de Vest. Dar pandemia le-a distrus încrederea”
Cosma punctează că în ciuda măsurilor impuse de UE, exploatarea ieftină este acceptată.
„Agricultura europeană, așa cum este ea organizată astăzi, se bazează pe exploatarea forței de muncă. Români în loc de polonezi în trecut, acum romi sau muncitori din Nepal, Bangladesh, Vietnam. Fără această forță de muncă, multe lucruri s-ar prăbuși sau ar deveni mult mai scumpe. Desigur, am putea introduce un sistem european de salarii minime și standarde uniforme pentru muncă și sănătate. Dar acest lucru ar reduce profiturile, iar politicienii nu au niciun interes în acest sens”, spune Cosma. Iar asta, explică el, alimentează lipsa încrederii în instituțiile statului și îngroașă rândurile partidelor extremiste, anti-sistem.
El a dat exemplul avioanelor cu muncitori care se mișcau în timpul pandemiei, într-o perioadă în care oamenii nu aveau voie să iasă din case.
”Consecințele sunt enorme. Mulți migranți obișnuiau să sprijine partidele liberale pentru că au experimentat democrația și prosperitatea în Europa de Vest. Dar pandemia le-a distrus încrederea. În 2020, ei au fost transportați cu zboruri charter de la Sibiu și Cluj din România în Germania și Austria, în plină pandemie de coronavirus. Unde au trebuit apoi să lucreze fără protecție, cum ar fi măștile. Zborurile erau o excepție guvernamentală de la granițele închise, iar oamenii erau foarte speriați de coronavirus. Dar erau și disperați după bani. Guvernul Angelei Merkel a prelungit termenul limită pentru munca sezonieră neasigurată. În loc să consolideze drepturile, le-a slăbit. Un an mai târziu, aceiași oameni trebuiau să fie brusc relevanți din punct de vedere sistemic.
(…) Migrația nu mai era o soluție rapidă, ci un motiv de furie. Astăzi, partidele de dreapta vizează în mod special lucrătorii care au fost nevoiți să muncească în străinătate, au fost tratați prost și au rămas săraci acasă. Inflația înseamnă că veniturile din străinătate nu mai sunt suficiente pentru a face o diferență semnificativă în ceea ce privește nivelul lor de trai. Ei își asumă furia și o transformă în protest politic. Acest lucru poate fi observat în România și Germania. (…) Deoarece marile promisiuni ale UE nu au fost onorate. S-au înregistrat progrese - cum ar fi libera circulație a forței de muncă. Dar, structural, totul rămâne la fel: Munca ieftină asigură alimente ieftine în Occident. Nu este vorba de fanatism atunci când oamenii se îndreaptă spre partidele de dreapta. Este revolta celor exploatați, pe care nimeni nu-i mai reprezintă”, a mai explicat Valer Simion Cosma.
Sursa foto: Arhivă Turnul Sfatului
Abonează-te la canalul de WhatsApp al Turnul Sfatului pentru a afla în timp real știrile relevante de la Sibiu: accesează linkul de aici și apasă opțiunea Follow (Urmăriți).
Dacă ți-a plăcut, distribuie articolul și prietenilor tăi
Tag-uri: locuri de munca in austria , interviu vale simion cosma , locuri de muncă în străinătate , valer simion cosma
Vizualizari: 1312
Ultimele comentarii
Acum 2 ore
Barosanu
Acum 3 ore
Barosanu
Acum 3 ore
S.
Acum 4 ore
Corina
Acum 4 ore
Constantin