Duminică,
23.11.2025
Innorat
Acum
3°C

Soluții pentru Păltiniș, discutate la Prefectură: 1 km de cablu în pământ și investiții prin zona metropolitană, o asociere fără activitate. Subprefect: „Reprezentanții mediului privat nu au venit să se plângă”

Soluții pentru Păltiniș, discutate la Prefectură: 1 km de cablu în pământ și investiții prin zona metropolitană, o asociere fără activitate. Subprefect: „Reprezentanții mediului privat nu au venit să se plângă”
Foto: Arena Platoș

Asigurarea condițiilor pentru prezența Salvamont și îngroparea unui kilometru de cablu electric în pământ pentru a evita întreruperile cauzate de ninsorile abundente sunt primele soluții ce pot fi implementate pentru a preveni problemele care afectează activitatea stațiunii și a pensiunilor din zonă.  Prefectura Sibiu a organizat marți o întâlnire cu mai mulți actori publici și privați, în vederea identificării de soluții pentru disfuncționalitățile din stațiunea Păltiniș. Scopul discuțiilor a fost reabilitarea stațiunii din punctul de vedere al infrastructurii, care a rămas în urmă față de investițiile realizate de mediul privat. S-a discutat și despre faptul că investițiile pot fi realizate prin intermediul  zonei metropolitane, botezată „Asociația de dezvoltare intercomunitară (ADI) Pol Dezvoltare Sibiu” - o structură creată, dar încă fără activitate.

Comunicatul transmis de Prefectură a fost sumar: „Discuțiile s-au centrat pe următoarele teme principale: îmbunătățirea infrastructurii de transport și asigurarea unei mai bune accesibilități către și în interiorul stațiunii; realizarea unei strategii integrate de dezvoltare turistică, cu stabilirea clară a atribuțiilor fiecărei instituții; intensificarea colaborării dintre instituțiile publice și mediul privat, pentru o gestionare eficientă a disfuncționalităților apărute pe tot parcursul anului; modernizarea rețelelor de utilități și prevenirea disfuncționalităților generate de condițiile meteo (întreruperi de curent, blocaje rutiere, probleme de semnal și comunicații); diversificarea activităților turistice și sportive, prin amenajări specifice care să crească atractivitatea stațiunii; dezvoltarea unui mecanism instituțional dedicat administrării și coordonării unitare a zonei Păltiniș”.

Potrivit reprezentanților Prefecturii, în cadrul întâlnirii „s-a subliniat necesitatea unor investiții etapizate și a unei colaborări constante între autoritățile publice, operatorii economici și comunitatea locală, astfel încât stațiunea Păltiniș să beneficieze de o dezvoltare sustenabilă”.

Păltinișul este considerat o destinație turistică inedită a Sibiului – este prima stațiune montană din România și aflată la cea mai mare altitudine. Astfel că subiectul necesității punerii ei în evidență este de mult timp pe buzele tuturor, doar că la nivel de acțiune se stă mai slab.

Turnul Sfatului l-a contactat pe subprefectul Zacharie Benedek pentru mai multe detalii.

1 km de cablu electric să fie pus în pământ 

Aflăm că la întâlnirea organizată de Prefectură au participat reprezentanți ai tuturor celor cinci localități care dețin terenuri în zonă, reprezentanți ai Consiliului Județean (CJ), Salvamont, Direcția Silvică, Tursib, și chiar Școala Sportivă Șoimii Sibiu, care deține o bază sportivă.

Benedek a remarcat mai întâi că mediul privat și-a făcut simțită prezența în Păltiniș, investind în ultimele decenii în cele două zone schiabile (Arena Platoș și Oncești, Arca Park) și construind mai multe pensiuni. Totuși, subprefectul a menționat că numărul locurilor de cazare nu a crescut semnificativ, deoarece hotelurile vechi, care au funcționat până la un moment dat, nu mai sunt operaționale. „Am remarcat că reprezentanții mediului privat nu au venit să se plângă, ci au subliniat că își doresc continuarea afacerilor, dar nu mai pot face față singuri (...) Partea de infrastructură este cea care are nevoie de intervenții și cred că în perioada următoare vom trasa responsabilități clare”. 

Benedek a spus că problemele pe termen scurt care au nevoie de soluționare sunt legate de alimentarea cu energie electrică, dar și de prezența salvamontiștilor în zonă.

„Atunci când ninge sau când sunt evenimente meteo nefavorabile. S-a intervenit și până acum și de acum înainte se va interveni. Rugămintea noastră a fost să fie cât mai promptă această intervenție. Să zicem că anul trecut a fost o excepție, când a fost cod roșu, nu ne putem pune cu natura. S-a discutat și ca 1 km de cablu electric să fie pus în pământ ca să nu mai avem cel puțin pe zona respectivă astfel de evenimente”, ne-a spus subprefectul.

Acesta s-a referit la necesitatea ca primăriile interesate să colaboreze în cadrul asociației de dezvoltare intercomunitară pentru a putea depune proiecte. „Asta ar însemna un început de investiție nu a mediului privat, ci al instituțiilor statului, pe parte de infrastructură și pe accesibilitate în zonă. Mi-a plăcut faptul că toți reprezentanții instituțiilor vor să facă, au dorință, înțeleg ce înseamnă Pătinișul pentru județul Sibiu, respectiv pentru sibieni și sper să reușim să și mișcăm ceva. În concluzie, probabil o să mai fie astfel de întâlniri și fiecare să își asume o responsabilitate și niște termene”.

Benedek spune că a propus operatorilor economici din zonă să ia în calcul chiar și posibile parteneriate publice private (PPP).

Citește și: Andy Fazekas: ”La Păltiniș se poate ajunge la 30, 35 de kilometri de pârtie”. ”Nu putem trage singuri, la infinit”

Legat de Salvamont, subprefectul a precizat că instituția nu poate asigura prezența non-stop pe pârtiile de schi din motive financiare, ceea ce reprezintă un pericol, având în vedere că apar accidente. Baze Salvamont există atât la Oncești, cât și la Arena Platoș, dar finanțarea pentru salarii este insuficientă pentru permanență.

„Există și o problemă de comunicare și coordonare, întrucât, la ora actuală, când apare o problemă (de exemplu, o pană de curent), se pierde timp încercând să se identifice primăria responsabilă și instituția care trebuie anunțată. În plus, Salvamontul nu dispune nici de internet fix, ci doar de internet pe unde radio, care nu funcționează corespunzător în condiții de vreme nefavorabilă, exact când problemele apar cel mai des”, a mai adăugat Zacharie Benedek.

Amintim în context că recent Salvamont a decis închiderea bazei Negoiu și reducerea activității cu 2 zile pe lună.

Sibiul vrea ca toți să se implice

Emanuel Lazăr, reprezentant al Primăriei Sibiu, a subliniat că municipalitatea sibiană „este deschisă să colaboreze, dar numai dacă toți actorii principali cu atribuții pe stațiunea Păltiniș sunt la fel de implicați”. „Primăria nu poate interveni în afara limitelor sale legislative, cum ar fi efectuarea salubrizării pe teritoriul altui UAT sau ridicarea arborilor doborâți de vânt din afara jurisdicției sale”, a precizat Lazăr.

Și Lazăr s-a arătat optimist însă cu privire la intențiile pe care și le-au exprimat cei prezenți la întâlnirea de la Prefectură cu privire la problemele stațiunii. El ne-a spus că a propus și a fost agreată ideea unui plan de acțiune rapid pentru a aborda din timp problemele cunoscute, stabilind clar cine, ce și cum intervine în cazuri de dezăpezire sau evenimente majore (cod roșu, cod galben, ninsori).

„Pe termen scurt, obiectivul este punerea în siguranță a activităților operatorilor economici și de turism pe perioada sezonului rece. În sensul să nu să încercăm să abordăm niște probleme pe care le știm; să le abordăm din timp și să avem un plan de acțiune scurt, să știm cine și pe ce străzi face deszăpezirea, de exemplu, etc.”, a explicat Lazăr.

Propunere de aderare la zona metropolitană

Pe termen lung, Emanuel Lazăr spune că a propus că ar putea fi mai simplu și mai rapid ca problemele să fie abordate prin ADI Pol de Dezvoltare Sibiu. „Deoarece majoritatea UAT-urilor relevante fac deja parte din ADI metropolitan, soluția ar fi cooptarea comunei Cristian, al cărui primar este deschis la colaborare. Această soluție ar evita dublarea sau suprapunerea de entități. Problemele din Păltiniș nu vizează doar promovarea turistică, ci și dezvoltarea rețelelor de utilități (electrice, canalizare, alimentare și distribuție de gaz), adică aducerea infrastructurii la realitățile anului 2025”, a argumentat reprezentantul Primăriei. 

El a vorbit și despre necesitatea ca ADI Pol de Dezvoltare Sibiu să aibă o strategie cu o evaluare diagnostic și un portofoliu de proiecte orientat către fiecare UAT, ceea ce ar rezolva problema strategică în aproximativ 6-9 luni. „Ar putea să existe și o strategie a întregii zone metropolitane și atunci, teoretic, într-un orizont de timp de nouă luni toate aceste probleme pot fi rezolvate în sensul că ai și un vehicul prin care poți să implementezi proiecte. Orice finanțare astăzi are două întrebări: parteneriat și proprietatea unui teren. Acest lucru ar rezolva răspunsurile la prima etapă - a identificării unor finanțări. În al doilea rând, e clar că tot ADI-ul are nevoi diverse, dar cred că un obiectiv în această strategie actualizată ar putea să reprezinte exact dezvoltarea turistică, în care un subobiectiv să fie expres orientat către Păltiniș - cu actori privați, cu proprietari de pensiuni etc. Lucrurile cred că sunt mai la îndemână decât se credea. Mă bucur mult că a existat această întâlnire”, a concluzionat Emanuel Lazăr.

Problema este că așa-numita zonă metropolitană a Sibiului încă nu este funcțională. În februarie, după un an de la înființare, aceasta avea un angajat cu o jumătate de normă.

Citește și: Plan de dezvoltare pentru Păltiniș Arena. PUZ cu pârtie nouă de schi, traseu de sanie, patinoar, spații de cazare, restaurant și apres-schi

Fotografii: Prefectura Sibiu

Abonează-te la canalul de WhatsApp al Turnul Sfatului pentru a afla în timp real știrile relevante de la Sibiu: accesează linkul de aici și apasă opțiunea Follow (Urmăriți).

Dacă ți-a plăcut, distribuie articolul și prietenilor tăi

Ion Surdu

de Ion Surdu

Redactor

Comentarii

4 comentarii

Alex

Acum 1 lună

Păltinișul este cu zeci de ani depărtare de Poiana Brașov
Raspunde

Turism

Acum 1 lună

In prezent, ca sa vorbim pe treburi reale și nu pe planuri si povesti care se discuta de decenii, Paltinis + Platoș +Valari, in perioada 1 aprilie - 1 decembrie, deci 8 din 12 luni, este aproape gol. Turiștii pot fi numărari pe degete. Mai exact, de cand se închid pârtiile totul se goleste. In zona Paște - 1 Mai mai misca ceva, grad de ocupare 20%, apoi gol cu grad de ocupare 2%. In iunie sunt examene si inca școală, e gol, apoi in iulie-august vin niște clienți si ocupă maxim 30%. In septembrie mai vin cei care fac turism pe la mare si inchid acolo si vor la munte (satui de mare si canicula), ocupa 10%. Apoi oct+nov gol, se ocupa 2%. In decembrie e totul în fc de vreme, exista ocupare decenta daxa e multa zapada, daca nu e slab si decembrie. Si apoi decembrie - martie sunt turiști, probabil peste 70%, dar depinde si de zapada, daca ea e putina nu e bine. Asta este realitatea, an de an. Asa ca despre ce mari investitori sa discutam? Cine baga bani acolo vrea sa ii scoată si sa obtina un profit macar aferent riscurilor si muncii depuse. Aici in Paltinis si mai ales Platos, cam 7-8 din 10 investitori s-au înțepat si au blocat sume mari de bani, care daca ar fi fost investiți in Sibiu in turism, sau imobiliare (ca sa nu intram in alte domenii) exista bataie de cap mult mai mica si profituri decente. Restul de 2 din 10 sunt sclavii turiștilor (unii mitocani obraznici si aroganti), muncesc mult, indura multe, stres legat si de vremea care la cota 1300 e cum e, aceștia 2 au investit f mult si sunt obligați sa faca asta cavsa scoată din banii aia. Discuțiile prezentate in acest articol sunt pe masa de vreo 2 decenii, iar fix cand a venit o noua criza care se va accentua in perioada următoare, cu bani tot mai putini, cu somaj in creștere, cu preturi la traiul zilnic crescut, e fff greu de crezut ca se va întâmpla ceva din aceste discuții curând sau ca nr turiștilor va creste. Macar de ar fi tot turiștii aia, dar tare mi-e teama ca se vor reduce la jumătate.
Raspunde

BON

Acum 1 lună

Foarte bună diagramă...
Raspunde

Calu

Acum 1 lună

Cand va fi gata autostrada probabil prin 2030 au sa vina cei ce au acees usor pe ea si cand o sa coboare din masina in Paltinis (probabil in noroi) au sa creada ca au ajuns in evul mediu. Doar privatii au facut ceva in Paltinis, ca autoritatiile aproape nimic. E nevoie de scoaterea terenurilor din pasune in intravilan. Apoi sistematizate, licitate si dat drumul la construit pe baza unui PUZ bine stabilit, nu sa faca fiecare de capului lui sau cum considera el ca e portivit.
Raspunde
Anuleaza raspuns

Lasa un comentariu

Toate comentariile sunt moderate înainte de postarea pe site, pentru a elimina limbajul agresiv de pe această platformă. Mulțumim. Adresa ta de email nu va fi publicată.

Sus