Andy Fazekas, unul dintre administratorii Păltiniș Arena, spune că resortul poate ajunge până la 35 de kilometri de pârtie, însă e greu de atins așa ceva, fără ajutorul autorităților locale și județene, explică el.
„Ne putem așeza la o discuție, să vedem ce putem face pentru regiune. Toți se laudă că avem o regiune excepțională, însă doar niște nebuni se încăpățânează să investească.
Oricine poate iniția o astfel de întâlnire, noi insistăm de mult timp pentru ea. Cineva trebuie să facă primul pas, noi am încercat de mai multe ori.
Dar ar trebui să se știe că orice altă regiune de acest gen din Europa există doar pentru că se poate face această conlucrare a mai multor factori. Există pentru că sunt persoane private care investesc, sunt și autorități preocupate. Doar atunci ai o regiune care se dezvoltă și poți face și din Păltiniș o perlă, nu ce e acum acolo.
Nu pot privații să se ocupe deși de despăduriri, de tot hățișul legislativ, de chestiuni politice. Noi suntem buni să administrăm un domeniu schiabil, hotelierii sunt buni să administreze spații de cazare, alții ar trebui să facă restul, să se ocupe de infrastructură, de utilități.
Dacă ne așezăm la masă și găsim interes comun pentru această zonă, atunci, da, se pot face lucruri constructive, altfel, nu.
La Păltiniș se poate ajunge la 30, 35 de kilometri de pârtie. Sunt 25 de kilometri prevăzuți pe un plan făcut acum 15, 18 ani în urmă. Iar restul se poate dezvolta până la 30, 35 de kilometri. Zona e vastă, se pot realiza pârtii de legătură, se pot face multe dacă există voință și interes din partea tuturor”, a spus Fazekas pentru Turnul Sfatului.
Efectul încălzirii globale: „Acum avem nevoie de 10 ori mai multe tunuri de zăpadă„
Una din problemele pe care Păltinișul tinde să o aibă în viitor, și care nu ține de administrația locală sau de politică, este temperatura.
Anul trecut a fost cel mai călduros și pentru stațiunea Păltiniș din toată perioada cu observații meteorologice.
Media din acest an a fost de 7,2 grade Celsius și a fost pentru prima dată când temperatura medie anuală a urcat la peste 7 grade Celsius. Anul trecut, media aici a fost de 6,2 grade Celsius, iar în 2022, media a fost de 5,7 grade Celsius.
Media anuală în Păltiniș pentru perioada 1901-1960 a fost de 4,4 grade Celsius, în timp ce media din perioada 1961 – 2020 a fost de 4,8 grade Celsius, potrivit datelor ANM.
”Financiar simțim această încălzire. Acum 15, 18 ani, când am început să inițiem afacerea am făcut calcul că în noiembrie putem acoperi pârtiile cu zăpadă, cu ce utilaje avem, pentru tot sezonul. Acum avem nevoie de 10 ori mai multe tunuri de zăpadă, avem nevoie de mai multă energie, de mult mai multă apă, de mai mulți oameni.
E evident că din cauza ridicării temperaturilor a crescut exponențial costul producerii zăpezii. Nici nu mai vorbim de TVA și de alte taxe.
Vă spun că poate nici în acest moment poate nu mai e rentabil, așa cum vedem noi afacerea.
Asta pentru că noi ne gândim la investiții în fiecare an. Acum, dacă ne-am gândi la un telescaun cu 4 locuri, am vorbi de milioane de euro. Dacă e să cumperi un nou ratrac, de noi tunuri de zăpadă, vorbești de milioane de euro.
Poți să duci o afacere ”low profile” și să lași lucrurile să meargă așa. Noi nu suntem în acest mod de gândire, încercăm în fiecare sezon să facem ceva nou, să venim cu ceva în plus, să creștem.
Am cumpărat pompe noi, am mai făcut o pârtie nouă, am cumpărat tunuri. Tot timpul am încercat să facem ceva și vom face asta până în momentul în care chiar vedem că nu mai merge, nu mai merită dacă nu se mai urcă cineva în căruță. Nu putem trage singuri, la infinit„, a concluzionat Fazekas.
Istoria Păltinișului. A costat 100 de kilograme de aur
Ridicată cu bani evaluați acum 130 de ani la 100 de kilograme de aur, stațiunea Păltiniș putea avea o cu totul altă dezvoltare dacă greșelile făcute în urmă cu peste 100 de ani nu se repetă și astăzi.
Prof. dr. Mircea Dragoteanu, o somitate în domeniul medicinei nucleare, și pasionat de munte, a scris mai multe studii despre Păltiniș dar și alte stațiuni vechi din Carpați.
În trei din lucrările sale, ”A fost odata Hohe Rinne. Istoria Paltinisului”, ”Eşecul unui experiment administrativ antebelic din Munţii Apuseni - staţiunea aristocratică Măgura a trezoreriei maghiare o comparaţie cu modelele administrative ale staţiunilor Păltiniş şi Bistra” și ”Ridicat-am ochii mei la munși - Istoria Păltinișului 1919-1930” vorbește despre greșelile făcute de-a lungul timpului care au văduvit stațiunea de la o dezvoltare normală.
27 martie 1885. Dr. Julius Pildner von Steinburg, într-o conferință ținută la Sibiu sub auspiciile S.K.V. (Siebenbürgischer Karpatenverein - Asociația Carpatină Ardeleană a Turiștilor) dedicată ”influenţei climatului de altitudine asupra sănătăţii”, a pledat pentru înființarea în Carpații Meridionali a unui ”loc de cură”, unde atât persoanele suferinde, cât şi turiştii iubitori de munte să‐şi poată căuta liniştea şi sănătatea.
Citește și:
Au fost luate în calcul una după alta valea Bâlea, zona Surul, Preşba, Şanta, Duşul, Bistra, dar toate aceste variante au fost respinse din variate motive. Într‐un sfârşit, în anul 1890, şeful ocolului silvic din Sibiu, Gustav Conrad (unul dintre întemeietori şi membru al primului comitet de conducere al S.K.V.) a sugerat amplasarea Sanatoriului într‐o zonă muntoasă împădurită ce aparținea comunei Cristian (Grossau), mai precis într‐o vâlcea situată sub şaua dintre vârfurile Păltiniş şi Onceşti, în apropierea unui izvor al cărui nume dat de locuitorii Cristianului era Hohe Rinne.
Proprietara vâlcelei de la Hohe Rinne era comuna Cristian, o veche aşezare săsească situată la 5 km de Sibiu (numită în germană Grossau, iar în maghiară Kereszténysziget), care deținea în Munții Cibinului mai multe sute de hectare de păduri şi fânețe.
Cristianul era pe atunci o localitate prosperă, cu 2.900 locuitori, amintită în ghidurile turistice pentru biserica fortificată şi împrejurimile pitoreşti. Înființarea unui loc de cură pe pământurile comunei a părut conducătorilor acesteia ca un fapt profitabil, iar condițiile oferite S.K.V.‐ului au fost tentante.
Obştea comunei punea gratuit la dispoziție locul de amplasare şi materialul lemnos necesar, iar Asociația Carpatină trebuia să asigure din resurse proprii exclusiv fondurile pentru construcție, amenajare şi utilare.
Clădirile ridicate urmau să fie din punct de vedere juridic proprietatea Cristianului încă de la construcție, dar rămâneau în utilizarea deplină a S.K.V. timp de o jumătate de secol de la semnarea contractului. După cei 50 de ani, drepturile S.K.V. urmau să ia sfârşit, putând să fie prelungite numai prin licitație. Analizându‐se această ofertă şi ținându‐se seama de înlesnirile ei pe termen lung şi de pitorescul deosebit al locului, la adunarea Secțiunii Sibiu a S.K.V. din 7 iulie
1891 s‐a hotărât ca terenul oferit lângă izvorul Hohe Rinne, în suprafață totală de aproximativ 35 ha, să fie ales definitiv ca amplasament pentru stațiune, notează Dragoteanu.
Contractul de arendare dintre Secțiunea Sibiu a S.K.V. şi comuna Cristian a fost semnat la 21 noiembrie 1891. Deşi în momentul semnării părea foarte favorabilă pentru S.K.V., această înțelegere (care stabilea durata de arendare de la 1 ian. 1892 până la 31 dec. 1941 a adus ulterior numeroase necazuri, împiedicând timp de mulți ani realizarea unor construcții şi extinderi necesare. Dar, consecința cea mai nefastă a contractului s‐a produs în 1942, după cei 50 de ani de la semnare, când licitația pentru utilizarea în continuare a ansamblului construit în 1892-1897 a dus la încetarea administrării de către S.K.V. a Păltinişului, primul pas al declinului ce a urmat.
Lucrările au început în primăvara lui 1892, an în care s‐a amenajat locul şi s‐a adus materialul lemnos. Primele clădiri au constituit Casa de Cură Păltiniș, fiind inaugurate la 10 iunie 1894ͺ. Dorința de a nu se da stațiunii un caracter elitist a fost marcată încă din 1895, când s‐a inaugurat o Casă a Turiștilor, unde excursioniștii aflați în trecere puteau găsi adăpost.
Casa de Cură găzduia vara oaspeți din Ardeal și din străinătate, veniți la cură balneară pentru câteva săptămâni. În 1898 deschiderea stațiunii pentru un public divers s‐a accentuat prin inaugurarea unui Sanatoriu Militar și a unei Case a Medicilor.
Universitatea Saxonă și instituțiile de credit din Sibiu au oferit și ele credite în condiții foarte bune, fapt esențial în contextul în care numai cheltuielile de până la inaugurarea stațiunii s‐au ridicat la un echivalent de aproape 100 kg aur.
Abonează-te la canalul de WhatsApp al Turnul Sfatului pentru a afla în timp real știrile relevante de la Sibiu: accesează linkul de aici și apasă opțiunea Follow (Urmăriți).
Dacă ți-a plăcut, distribuie articolul și prietenilor tăi
Vizualizari: 2036
Ultimele comentarii
Acum 11 ore
Eu
Acum 11 ore
Pastor Marginas
Acum 11 ore
Sibian
Acum 11 ore
ECONOMIE
Acum 12 ore
SIbian