ASTRA Film Festival 2025 s-a deschis cu o discuție despre ura din online: zece zile cu 70 de filme - de la criza masculinității la critica occidentului

Festivalul de Film ASTRA (AFF), ajuns la ediția a 32-a, a inaugurat vineri seara, la Sibiu, o ediție considerată „record”. Potrivit directorului festivalului, Dumitru Budrala, în acest an peste 3.000 de filme din toată lumea s-au înscris, iar 70 au fost selectate. Acestea au fost împărțite în zece categorii tematice, de la masculinitate, la dezinformare. Evenimentul se va întinde pe o durată de zece zile.

Dintre cele 70 de pelicule selectate pentru eveniment, 65 vor fi proiectate la Sibiu în premieră. Directorul artistic al festivalului, Kató Csilla, a subliniat că spațiul festivalului este „un loc public al libertății amețitoare”, unde se poate comunica despre orice subiect, inclusiv despre „blocajele intime” și „povești dureroase”.

Filmele din acest an au fost grupate în zece secțiuni tematice:

Criza masculinității. Patru filme explorează această criză, examinând cum rolurile tradiționale și-au pierdut relevanța. Sunt prezentate provocări diferite, inclusiv cursuri în China menite să îi învețe pe tinerii băieți cum să câștige inima unei femei. De asemenea, sunt abordate suferința bărbaților după divorț și influența fatală a anturajului Andrew Tate asupra unui tânăr de 21 de ani.

Neofascismul și extrema dreaptă. Sunt prezentate cazuri de victime ale neofascismului din Germania, inclusiv persoane din diaspora românească, unde tineri înflăcărați de ideologii extremiste recurg la violență. Un film pătrunde în forumurile secrete ale noii extreme drepte din Marea Britanie, dezvăluind preocupări pentru eugenism și recrutarea în spațiul digital, cu surse de finanțare ducând până în Silicon Valley.

Femeie/Mamă - cu ce preț? Șase filme profilează obstacolele cu care se confruntă femeile, care jonglează cu rolurile de mamă, casnică și angajată. Producțiile prezintă cazuri de amenințări cu moartea online ignorate de sistemul juridic, mame care luptă pe frontul din Ucraina sau o mamă surogat aflată la a cincea sarcină.

Critica occidentului. Patru cineaști oferă perspective prin care sunt zdruncine preconcepțiile eurocentriste, analizând modul în care comunități din sud-estul global judecă nord-vestul global. Printre subiecte se numără percepția oamenilor și a societății din Europa de Est în ochii unui indian din Polonia sau cum lucrători digitali marchează harta pentru a antrena inteligența artificială a mașinilor autonome.

Sisteme totalitare. Cazurile evocate includ dictatura din Paraguai, internaționalismul comunist din anii '80, prin exemplul tinerilor români aflați în Coreea de Nord, și rănile lăsate de regimurile opresive, inclusiv prin umor, cum ar fi reconstituirea episoadelor din trecutul fascist al orașului Fiume pentru vindecarea traumei colective.

Arta ca salvare. Trei filme arată cum arta salvează atunci când viața devine de neînțeles. Dansul și poezia devin forme de vindecare și de legătură umană. Poezia rămâne ultimul refugiu, singurul limbaj capabil să refacă legătura dintreodată și frică.

Viețile noastre online - dezinformarea și manipularea în masă. Această tematică examinează ce se întâmplă când știrile virale și emoția colectivă generată de like-uri cântăresc mai mult decât adevărul. Un caz de adopție transformat în scandal național devine pretextul pentru investigarea manipulării în masă în România. Un alt film prezintă lupta unui reporter de modă veche, fidel jurnalismului clasic, care se confruntă cu breaking news-urile pe Facebook și dezinformarea.

Noile forme de familie – cum devii adult/părinte. O femeie care alege, prin intermediul unei platforme de co-parenting, un partener bărbat homosexual, dedicat 100% să devină tată. Sunt prezentate și provocările educației adolescenților pentru a-i feri de pericolele lumii moderne.

Radicalizarea. Internetul a devenit un spațiu fertil pentru ură, polarizare și extremizare politică. Un film arată cum ura este creată, activată și exploatată pe rețelele sociale, transformând pe cineva în „fascist”. Un alt film reamintește că viața online se bazează pe o infrastructură concretă și fragilă.

Războiul. Publicul are acces direct la fronturile din Afganistan și Ucraina. Sunt dezvăluite cele două fețe ale războiului din Afganistan, inclusiv viziunea talibanilor, precum și intimitatea războiului ruso-ucrainean, care include dilema insuportabilă a oamenilor de rând din Rusia, forțați să predea propaganda.

„Decodând ura”

Gala de deschidere a fost precedată de o discuție moderată de jurnalista Ioana Ciurlea, care  i-a avut ca invitați pe colegii ei Emilia Șercan (Pressone) și Florin Negruțiu (Digi24). „Neofascism online și offline pe algoritmul urii” a fost tema discuțiilor care a anunțat primul film al festivalului din acest an – „Decodând ura” (Danemarca).

O jurnalistă suedeză se infiltrează în grupurile de extremă dreapta și dezvăluie felul în care rețele de socializare favorizează conținut care generează ură, chiar dacă ura activează și încurajează violență, care au costat vieți omenești.

Programul festivalului poate fi consultat aici.

Abonează-te la canalul de WhatsApp al Turnul Sfatului pentru a afla în timp real știrile relevante de la Sibiu: accesează linkul de aici și apasă opțiunea Follow (Urmăriți).

Dacă ți-a plăcut, distribuie articolul și prietenilor tăi

de Ion Surdu

Redactor