Stăm bine la ”locuri emblematice”, monumente istorice și muzee, la oportunități de cazare și pe partea economică. Ne trage în jos îmbătrânirea demografică, lipsa spațiilor verzi și traficul din oraș. Cu toate acestea, Institutul pentru Orașe Vizionare a lansat joi cea de-a doua ediție a CITY INDEX, analiza comparativă care măsoară performanța celor 41 de municipii reședință de județ din România.
Sunt urmărite trei dimensiuni principale – Calitatea locului, Prosperitate și Vibrație, iar municipiul Sibiu s-a clasat la final pe locul 3, după București și Cluj.
Sibiul este apreciat pentru partea sa culturală, numeroasele oferte venite din partea instituțiilor de cultură, pentru economia mult peste media națională, în timp ce punctele slabe sunt traficul, o populație tot mai îmbătrânită și lipsa spațiilor verzi.
”În zona de elită există stabilitate, în timp ce restul clasamentului cunoaște repoziționări rapide. Top 10 orașe rămâne aproape identic cu cel din 2024 – Cluj-Napoca, București, Sibiu, Brașov, Timișoara, Iași, Oradea, Târgu Mureș, Alba Iulia și Constanța, cu doar câteva permutări interne. (Indiferent de metodologia utilizată și studiu realizat, pe date obiective sau perceptuale, un grup restrâns de orașe – București, Cluj-Napoca, Brașov, Sibiu, Timișoara, Oradea și Iași – domină constant primele poziții).
Diferența consistentă de scor dintre locul 10 și locul 11 (aproximativ 4 puncte) confirmă existența unei bariere ridicate de intrare în „liga mare de top 10”. Cu alte cuvinte, pentru orașele din eșalonul imediat următor, pragul psihologic al topului 10 rămâne oarecum greu de depășit”, se precizează în analiză.
Astfel, Sibiul are un scor general de 58,6, după Cluj-Napoca (66,4) și București (64,3).
Municipiul Sibiu e urmat în clasament de Brașov (53,4), Timișoara (52,2), Oradea (51,1) și Iași (51,1).
Pe ultimele cinci poziții se află Slobozia, Călărași, Alexandria, Brăila și Giurgiu, cu scoruri sub 27.
După domeniul ”calitate”, care implică atracțiile, conectivitatea, mediul natura, educația și sănătatea, Sibiul se află pe locul 2, după Cluj. Puncte bune: locuri emblematice și monumentele istorice. Puncte slabe: traficul urban și amprenta verde.
La domeniul ”vibrație” Sibiul, care cuprinde cultura și sportul, divertismentul, vitalitatea socială și turismul, Sibiul se află pe locul 3, după Cluj-Napoca și București. Suntem apreciați pentru oportunitățile de cazare de aici și pentru muzeele și instituțiile de artă și avem probleme legate de durata medie de ședere (n.r. media în acest an este în Sibiu, conform datelor INS de 1,5 nopți) și îmbătrânirea demografică.
La capitolul ”prosperitate”, Sibiul stă cel mai prost. Aici intră economia, finanțele publice, dinamica socială și tehnologie & cunoaștere. Municipiul se află pe locul 4, după București, Cluj-Napoca și Timișoara.
Punctele bune sunt competitivitatea urbană și finanțele locale, iar cele slabe accesibilitate la locuință și rata de dependență demografică.
Sibiul este dat exemplu pentru evenimentele culturale și este punctat aici târgul de Crăciun, ”transformarea iernii în sezon turistic”.
”O tendință tot mai vizibilă este ascensiunea târgurilor de Crăciun ca motoare de atractivitate și identitate urbană. Sibiu, unul dintre pionierii acestor evenimente, a înregistrat o creștere de peste 280% a înnoptărilor în noiembrie–decembrie între 2010 și 2019, datorită târgului din Piața Mare. Bucureștiul atrage anual peste 1,5 milioane de vizitatori la târgul din Piața Constituției, dintre care aproximativ 30% sunt turiști străini, iar Craiova și-a consolidat brandul printr-un târg premiat la nivel european”, se precizează în analiză.
Sibiu își menține poziția de lider cultural prin Festivalul Internațional de Teatru și o amplă rețea de muzee, spun autorii studiului, iar la nivel de educație este apreciat aici faptul că aici „s-au modernizat săli polivalente, muzee și arene, organizând festivaluri și evenimente cu impact regional”.
Într-un alt punct de vedere, este apreciat municipiul Alba Iulia, care ca și amplasament e văzut între doi ”coloși”: Sibiu și Cluj-Napoca.
”Poziționarea geografică între doi poli regionali puternici, Cluj-Napoca și Sibiu, nu a fost percepută ca un dezavantaj, ci ca un stimulent. Alba Iulia și-a asumat rolul de „David care se luptă cu doi Goliați”, mizând pe o atitudine de „mic, dar ambițios”, capabil să compenseze prin inovație și curaj. Această mentalitate a fost încapsulată într-un brand de oraș curajos, creat cu mai bine de un deceniu în urmă: Alba Iulia – Cealaltă Capitală, care se definește ca „oraș rebel, care nu se teme să piardă dacă există cea mai mică șansă să câștige ceva”.
O campanie simbolică a fost invitația adresată, în mod neconvențional, Prințului Charles de a accepta titlul de „Prinț al Transilvaniei” – gest care, chiar dacă nu a primit un răspuns oficial, a generat vizibilitate internațională peste continente și fără un efort financiar alocat pentru asta”, se apreciază în studiu.
RAPORTUL CITY INDEX 2025 POATE FI CONSULTAT AICI
Abonează-te la canalul de WhatsApp al Turnul Sfatului pentru a afla în timp real știrile relevante de la Sibiu: accesează linkul de aici și apasă opțiunea Follow (Urmăriți).
Dacă ți-a plăcut, distribuie articolul și prietenilor tăi
Tag-uri: clasament nivel de trai , topul municipiilor , orase in care merita sa traies , topul judetelor , topul oraselor
Vizualizari: 2026
Ultimele comentarii
Acum 10 ore
Cretu
Acum 10 ore
Slava Ucraina
Acum 10 ore
Nustiu
Acum 10 ore
Cretu
Acum 10 ore
@Ron