Cercetarea la ULBS în 2025, în așteptarea a 16 milioane de lei: „Surprizele” intuite la începutul anului s-au concretizat în austeritate. Topul proiectelor

• „Din păcate, «surprizele» pe care le intuiam în bilanțul de acum un an s-au concretizat printr-o politică de austeritate care a afectat întregul sistem național de cercetare”, spune prorectorul pentru Cercetare al Universității „Lucian Blaga” din Sibiu (ULBS), Andrei Terian, întrebat despre bilanțul anului în ceea ce privește cercetarea la universitatea sibiană. 
• Cum influențează statul și religia felul în care ne raportăm la corp și rolurile sociale, dar și cum poate universitatea deveni un spațiu fără discriminare și hărțuire; sprijinirea gratuită a întreprinderilor mici și mijlocii; bioeconomia județului Sibiu; cercetarea genomică; cum poate fi tranziția digitală în același timp și sustenabilă; precum și o reinterpretare spectaculoasă a unuia dintre cele mai cunoscute romane din literatura română – sunt temele principalelor proiecte de cercetare din cadrul ULBS ajunse la un stadiu avansat în anul care se încheie.

 

La începutul lui 2025, l-am întrebat pe prorectorul pentru Cercetare al universității sibiene care sunt așteptările pentru acest an. Andrei Terian spera atunci ca „în primul rând să nu avem surprize”. Întrebat ce fel de surprize nu își dorește, acesta a răspuns: „Surpriza pe care nu ne-o dorim este să se sisteze finanțarea pe unele programe sau să se diminueze proiectele. Noi acum suntem chiar în faza de coagulare și în care așteptăm maxime rezultate pe mai multe proiecte. Și ar fi trist să avem asemenea surprize neplăcute. Având în vedere deficitul bugetar și previziunile (economice), să sperăm că dacă nu va crește bugetul pentru cercetare, măcar proiectele în care statul român s-a angajat să meargă în continuare”, a mai punctat Andrei Terian, prorectorul pentru Cercetare al ULBS.

Citește și: Record la ULBS: Peste 37 de milioane de lei atrași din cercetare în 2024. „În 2025 sperăm să nu avem surprize”. Ce se cercetează în prezent la universitate

Austeritatea, ca „surpriză”: în așteptarea a 16 milioane de lei

Declarațiile veneau după un an record pentru ULBS în ceea ce privește sumele atrase pentru proiectele de cercetare.

Acum, la sfârșit de an, i-am solicitat un scurt comentariu de retrospectivă a anului. „Pentru ULBS, 2025 a fost, din punctul de vedere al activității de cercetare și inovare, un an cu multe realizări, dar și cu multe provocări”, ne-a răspuns Andrei Terian. Faptul că Educația a trecut prin măsuri de austeritate, a fost evident încă din vară. Acest lucru l-a confirmat și Terian: „surprizele” intuite în bilanțul de acum un an „s-au concretizat printr-o politică de austeritate care a afectat întregul sistem național de cercetare”, precizează prorectorul.

Ba mai mult, universitatea din Sibiu încă așteaptă milioane de lei pentru proiectele pe care le-a câștigat prin intermediul PNRR.

„Având în vedere că cercetarea și inovarea se numără printre sectoarele cele mai dinamice dintr-o universitate și că ULBS și-a asumat prin Cartă și prin alte documente strategice o misiune de cercetare avansată, instituția noastră a încercat să diminueze cât s-a putut impactul austerității asupra acestui sector. Totuși, acest impact nu a putut fi evitat în totalitate, mai ales în condițiile în care ULBS depinde de rambursarea de către Ministerul Educației și Cercetării a unor sume importante pe care le-a angajat în avans și pe care nu le-a primit încă (de exemplu, doar pe proiectele de cercetare din PNRR așteptăm rambursări de peste 16 milioane de lei). Una peste alta, un an dificil, dar pe care l-am trecut cu bine, ceea ce ne face să privim către viitor cu un optimism moderat”, a explicat prorectorul pentru Cercetare – inovare – internaționalizare al ULBS, Andrei Terian.

Topul proiectelor de cercetare la ULBS în 2025

De-a lungul anului 2025, la Universitatea „Lucian Blaga” din Sibiu au fost anunțate o serie de proiecte de cercetare. Despre unele dintre ele Turnul Sfatului a scris în decursul anului, despre altele aflăm cu această ocazie. I-am solicitat lui Andrei Terian să ne prezinte o listă scurtă a proiectelor care în anul care se încheie au ajuns la un stadiu avansat. Le prezentăm mai jos, conform descrierii transmisă de coordonatorii acestora. Intertitlurile au fost redactate de noi.

Politica și religia vs. Corpul și prejudecățile sexiste

FERBOPO: Proiectul FERBOPO (acronim pentru Fostering Excellence in Research on State-Church-Body Politics), finanțat de Comisia Europeană prin programul ERA Chair, are două componente interdependente. Prima vizează înființarea și consolidarea unui grup de cercetare coordonat de un cercetător cu profil științific recunoscut internațional. Sub coordonarea Laviniei Stan, profesor la Universitatea „Francis Xavier” din Canada, FERBOPO a lansat deja acest grup de cercetare, care studiază teme legate de politizarea corpului la intersecția dintre normele instituționale și valorile culturale, inclusiv cele religioase, care prescriu și modelează atributele corporale și expresiile acestora în diferite contexte organizaționale sau private. O serie de prezentări la conferințe internaționale și publicații în reviste științifice de prestigiu pot fi enumerate, multe dintre ele fiind disponibile în regim open access pentru oricine e interesat. A doua componentă a proiectului urmărește o reformă instituțională la nivelul egalității, diversității și incluziunii. În acest sens, conducerea FERBOPO a selectat și angajat experți în egalitate de șanse pentru a face operațională o structură existentă în cadrul ULBS, și anume Compartimentul de Egalitate, Diversitate și Incluziune (CEDI). Beneficiind de expertiza grupului de cercetare coordonat de Prof. Lavinia Stan și de numeroasele discuții și mese rotunde care au loc intre CEDI și cercetătorii din cadrul FERBOPO, acest compartiment a produs în acest an mai multe documente utile: un ghid de combatere a discriminării și hărțuirii în universitate, un raport de monitorizare a egalității de gen în ce privește progresul în cariera academică și participarea la procesele decizionale, dar și organizarea de campanii de conștientizare privind prejudecățile sexiste pentru personalul din organizație. Este bine știut că reforma instituțională și schimbarea prejudecăților se întâmplă gradual, necesită colaborare și susținere din partea actorilor cheie din organizație, dar și din partea comunității locale. În final, comunitatea este cea care câștigă când universitatea ridică nivelul resurselor umane pentru a le reda comunității.

Sprijin gratuit pentru firme mici, care caută inteligență artificială

FIT EDIH: Proiectul FIT EDIH (Futures of Innovation Technologies European Digital Innovation Hub), implementat de un consorțiu de 12 parteneri (responsabil ULBS: conf. univ. dr. Bogdan Pîrvu), urmărește sprijinirea gratuită a întreprinderilor  mici și mijlocii și a instituțiilor publice din Regiunea Centru în demersurile acestora de eficientizare, atât prin descoperirea, testarea și achiziția de tehnologii digitale relevante, cât și prin oferirea de cursuri de formare în sfera tehnologiilor digitale. Tehnologiile remarcate de către beneficiari sunt Inteligența Artificială pentru interacțiunea cu clienții, gestiunea resurselor cu software-uri de tip Enterprise Resource Planning (ERP), proiectarea de produse și procese cu instrumente digitale (CAD, CAM), dar și creșterea prezenței online a organizațiilor cu nivel scăzut de maturitate digitală. Colaborările de succes cu beneficiarii se remarcă prin câștigarea de finanțări nerambursabile pentru implementarea viziunii de transformare prin digitalizare co-creată alături de FIT EDIH, precum dotarea cu tehnologii și adoptarea de procese digitale de ultimă generație a unui atelier de arhitectură sau dezvoltarea de soluții digitale pentru serviciile publice locale.

ULBS și lâna de oaie

RIBES: Proiectul Horizon RIBES (Soluții antreprenoriale bio-bazate și inclusive la nivel regional) abordează nevoia adoptării inovațiilor bio-bazate prin modele de guvernanță și afaceri inovatoare, dezvoltate la convergența antreprenoriatului social și a dezvoltării rurale (coordonator ULBS: prof. univ. dr. Mihaela Antofie). Dintre rezultatele notabile ale proiectului amintim includerea proiectului în Clusterul de Bioeconomie (primul din România), alături de alte 14 proiecte cu finanțare europeană, la USAMV București, acțiune realizată în data de 15 octombrie 2025 în cadrul conferinței „Bioeconomie: Parteneriat pentru un viitor durabil”, organizată de Asociația Întreprinderilor Mici și Mijlocii Covasna (ASIMCOV) împreună cu Departamentul pentru Dezvoltare Durabilă și în prezența d-lui László Borbély (consilier de stat și coordonator al departamentului amintit). Recent ULBS a semnat un parteneriat cu ASIMCOV și HUB-ul de Bioeconomie din județul Covasna pentru susținerea implementării proiectului RIBES. Cu sprijinul Consiliului Județean, proiectul RIBES va demara, începând cu anul viitor, procesul dezvoltării foii de parcurs pentru o strategie de bioeconomie circulară pentru Județul Sibiu.

Despre acest proiect Turnul Sfatului a scris aici:

 Județul Sibiu are potențial real pentru dezvoltarea unei biorafinării și a unor stații de biogaz. Lâna de oaie - o resursă esențială. „Doar calculând pentru 100 t/an resturi vegetale, se pot susține 31 clădiri mai mici”

ULBS e singura universitate din regiunea Centru care participă la crearea unui hub de bioeconomie. „Are potențial în susținerea științifică și de transfer tehnologic”

 

Crearea unei baze de date genetice

ROGEN: ULBS este parte a celui mai mare proiect românesc de cercetare în domeniul Medicină - Dezvoltarea cercetării genomice în România (ROGEN). Proiectul, coordonat de Universitatea de Medicină și Farmacie „Carol Davila” din București, aduce împreună, într-un consorțiu, universități, unități sanitare și organizații, în scopul elaborării unei cercetări care va facilita adoptarea genomicii în sistemul de sănătate din România, cu îmbunătățirea subsecventă a calității serviciilor medicale în patologii precum cele oncologice, infecțioase, cardiovasculare, neurologice. Demersul reprezintă o etapă importantă în consolidarea capacităților țării noastre în cercetarea genomică și integrarea în infrastructura paneuropeană de date genomice. Responsabilul ULBS pentru acest proiect este prorectorul pentru activitate didactică, prof. univ. dr. Horațiu Dura.

Despre acest proiect am scris aici:

ULBS participă la cel mai mare proiect de cercetare care s-a finanțat până în prezent în Medicină. Scopul - crearea unei baze de date genetice

 

Digital, dar sustenabil

RECODE: Proiectul Horizon RECODE MLG, coordonat de prof. univ. dr. Adrian Florea, pornește de la premisa că tranziția digitală are un impact semnificativ asupra sustenabilității, ilustrat sugestiv prin afirmația frecvent citată: „Dacă internetul ar fi o țară, ar fi al șaselea cel mai mare consumator de energie electrică de pe planetă”. În acest context, proiectul își propune să promoveze o tranziție dublă – digitală și sustenabilă –, realizată într-un mod just, incluziv și democratic, prin avansarea cunoștințelor practice despre co-creare în cadrul guvernanței pe mai multe niveluri (multi-level governance - MLG) a Uniunii Europene. RECODE MLG urmărește implicarea proactivă a factorilor de decizie, a părților interesate, a cetățenilor și a voluntarilor într-un proces colaborativ de identificare a problemelor și soluțiilor asociate tranziției duble. Proiectul reunește experți în MLG, politici de sustenabilitate, digitalizare, co-creare, teorie democratică și inovare deliberativă, alături de societatea civilă, industrie și decidenți politici. Sunt analizate structurile de guvernanță din trei contexte-cheie: rețele transnaționale de orașe, medii rurale și (peri-)urbane, precum și regiuni transfrontaliere. În cadrul proiectului sunt dezvoltate patru laboratoare de co-creare, care vor genera recomandări de politici, un set practic de instrumente, un manual de co-creare, precum și un film documentar dedicat sprijinirii participării cetățenilor la tranziția dublă – digitală și sustenabilă. Proiectul a fost prezentat în data de 6 noiembrie 2025 în cadrul conferinței Sibiu Innovation Days de către prof. Amanda Machin, de la Universitatea din Agder, Norvegia, coordonatorul internațional al proiectului, evidențiind impactul său societal la nivel european.

A fost crimă, nu divorț

LUMRO: Finanțat din fonduri naționale (UEFISCDI), proiectul Lumile romanului românesc (1845-1947): extindere de corpus, cartografiere cognitivă și semantică computațională (LUMRO; director: prof. univ. dr. Andrei Terian) își propune să analizeze primul secol de roman românesc folosind instrumente mai noi, precum naratologia cognitivă sau analizele computaționale. Printre rezultatele obținute până acum în cadrul proiectului se numără și o reinterpretare spectaculoasă a unuia dintre cele mai cunoscute romane din literatura română: Ultima noapte de dragoste, întâia noapte de război (1930) de Camil Petrescu. Coroborând datele romanului cu jurisprudența epocii, s-a ajuns la concluzia că relația dintre Ștefan Gheorghidiu și Ela s-a terminat nu cu un divorț, cum se învață în școală, ci cu o crimă pasională, care este prefigurată prin diverse indicii presărate de autor în paginile cărții. Demonstrația detaliată a crimei va face obiectul unui articol-serial din care prima parte a apărut deja în revista Transilvania.

Citește și: ULBS și-a stabilit strategia de cercetare pentru următorii 10 ani. Documentul este afectat de măsurile de austeritate

Abonează-te la canalul de WhatsApp al Turnul Sfatului pentru a afla în timp real știrile relevante de la Sibiu: accesează linkul de aici și apasă opțiunea Follow (Urmăriți).

Dacă ți-a plăcut, distribuie articolul și prietenilor tăi