ULBS participă la cel mai mare proiect de cercetare care s-a finanțat până în prezent în Medicină. Scopul - crearea unei baze de date genetice

Universitatea „Lucian Blaga” din Sibiu (ULBS) este parte a celui mai mare proiect de cercetare în domeniul Medicină. Instituția se numără printre alte 18 entități publice și unul privat care vor contribui la identificarea de soluții de cercetare în domenii precum genomică, boli netransmisibile sau vaccinuri. Unul dintre obiectivele proiectului este și crearea unei baze de date genetice la nivel național.

Proiectul „Dezvoltarea cercetării genomice în România (ROGEN)” este finanțat în cadrul Programului Sănătate, la prioritatea care are ca obiectiv specific dezvoltarea și îmbunătățire capacităților de cercetare și inovare și adoptarea de tehnologii avansate. Acesta a fost câștigat de un consorțiu de 19 universități și institute și o firmă, fiind coordonat de Universitatea de Medicină și Farmacie „Carol Davila” din București. Apelul de proiecte a făcut referire la sprijinirea implementării de soluții de cercetare de importanță strategică în domeniul medical, precum genomică, boli netransmisibile (de exemplu, dezvoltarea de soluții de cercetare pentru tratarea cancerelor), vaccinuri, seruri și alte medicamente biologice.

Valoarea totală a proiectului este de 85 de milioane de euro, iar valoarea aferentă ULBS este de 4,6 milioane de lei, inclusiv TVA.

Consiliul de Administrație al ULBS a aprobat proiectul, împreună cu acordul de parteneriat încheiat cu ceilalți parteneri. Conform acordului, universitatea sibiană va fi responsabilă de activități care țin de „determinarea genomului de referință pentru populația prezumtiv sănătoasă din România, dezvoltarea bazei de date genomice naționale, stocarea și utilizarea în siguranță a datelor și informațiilor rezultate în vederea îmbunătățirii prevenției și diagnosticării în cancer, boli rare și alte afecțiuni prioritare și integrare cu inițiativele europene”. Printre altele, ULBS va recruta participanți la studii de cercetare în genomică, va realiza o bază de date, precum și va realiza studii de cercetare în domeniu cu relevanță pentru diferite grupuri regionale, subpopulații din România.

O altă activitate în care va fi implicată universitatea ține de dezvoltarea unui sistem de supraveghere a tulpinilor virale circulante prin metagenomică în probe clinice și studii țintite în apele uzate.

Acordul de parteneriat poate fi consultat aici.

Este de precizat că acesta proiect are ca obiectiv principal dezvoltarea cercetării genomice în România prin intermediul Universității de Medicină și Farmacie „Carol Davila” din București, care a inițiat acum 3 ani înființarea Institutului de Cercetare-Dezvoltare în Genomică prin hotărâre de guvern. Activitățile acestuia însă au fost limitate până în prezent. Cu toate acestea, odată cu demararea proiectului ROGEN, perspectivele se anunță a fi promițătoare, reprezentanții universității din București sperând că „proiectul va revoluționa cercetarea genomică în România” (sursa).

Pentru a îndeplini obiectivele proiectului ROGEN, principala provocare constă în identificarea și recrutarea resurselor umane calificate, în special a bioinformaticienilor. Procesul de recrutare a început de la începutul acestui an.

Un bioinformatician este un specialist care combină cunoștințe din domeniul biologiei cu cele din domeniul informaticii pentru a analiza și interpreta datele biologice folosind tehnologii informatice și algoritmi specializați. Profesia însă nu este inclusă în prezent în Clasificatorul Ocupațiilor din România, figurând „bioinginer medical”.

România și-a asumat crearea unei baze naționale de date genetice în mai 2023, aderând la inițiativa „1+ Million Genomes” (1+MG).

Acest angajament a fost inițiat după ce cu puțin timp în urmă s-a discutat un memorandum în cadrul guvernului prin care se evidenția faptul că România se confruntă cu un decalaj semnificativ în domeniul genomicii față de alte țări europene. Documentul evidenția lipsa unei infrastructuri dezvoltate pentru date genomice și dificultatea agregării acestor date la nivel național și European, subliniind incapacitatea interoperabilității cu infrastructura de date europeană care a limitat participarea cercetătorilor români în proiecte majore europene, conform Societății Române de Bioinformatică.

Conform Regulamentului UE privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date (GDPR), „date genetice” înseamnă datele cu caracter personal referitoare la caracteristicile genetice moștenite sau dobândite ale unei persoane fizice, care oferă informații unice privind fiziologia sau sănătatea persoanei respective și care rezultă în special în urma unei analize a unei mostre de material biologic recoltate de la persoana în cauză.

Abonează-te la canalul de WhatsApp al Turnul Sfatului pentru a afla în timp real știrile relevante de la Sibiu: accesează linkul de aici și apasă opțiunea Follow (Urmăriți).

Dacă ți-a plăcut, distribuie articolul și prietenilor tăi

de Ion Surdu

Redactor