La 82 de ani, biologul sibian Carmen Stănescu continuă să inspire prin muncă și descoperiri: „Dacă vor exista generații curioase, natura își poate recăpăta echilibrul”

Dr. Carmen Stănescu și-a dedicat peste trei decenii Muzeului de Istorie Naturală din Sibiu, transformând studiul sirfidelor, muște floricole uimitor de imitatoare, într-o poveste despre pasiune, răbdare și legătura dintre om și natură. Prin cercetări riguroase, ilustrații științifice desenate de mână și descoperiri unice pentru fauna României, ea a demonstrat cum observarea atentă a celor mai mici viețuitoare poate reflecta sănătatea mediului înconjurător și ne poate învăța să protejăm echilibrul fragil al naturii. La cei 82 de ani ai săi, rămâne activă și implicată, găsindu-și locul în comunitatea Centrului Social Catedral „Sfânta Treime” din Sibiu, unde continuă să împărtășească pasiunea pentru natură și curiozitatea care i-a definit întreaga viață.

Dr. biolog Carmen Stănescu a ajuns la Sibiu aproape întâmplător, printr-o alegere personală care avea să-i definească întreaga carieră. Originară din Constanța, unde și-a petrecut copilăria și anii de școală, a urmat Facultatea de Biologie la Iași, atrasă de o curiozitate profundă legată de lumea vie. „Eram foarte curioasă să știu din ce suntem creați noi oamenii, din ce suntem făcuți”, povestește ea.

După terminarea facultății, în 1969, a ajuns la Sibiu prin căsătoria cu ornitologul (biolog specializat în studiul păsărilor) Dan Stănescu, iar un an mai târziu pășea pentru prima dată ca angajat în Muzeul de Istorie Naturală.

În laborator

La cei 82 de ani ai săi o poți întâlni într-un loc care continuă firesc ideea de comunitate și poveste, la Centrul Social Catedral „Sfânta Treime” din Sibiu. Este un membru activ al unui loc viu, în care poveștile de viață se întâlnesc și se completează și unde, spune ea, îi place să-și țină mintea ocupată. Mereu veselă, de o energie debordantă reușește să capteze atenția oricărei persoane care se oprește s-o asculte povestind. „Hai să-ți mai spune ceva amuzant”, și nu-ți mai vine să pleci.

La Muzeul de Istorie Naturală din Sibiu, Carmen Stănescu avea să descopere ce înseamnă cu adevărat meseria de biolog. Activitatea nu se limita la cercetare, ci se desfășura pe trei planuri esențiale: munca muzeistică, lucrul cu publicul și cercetarea științifică. „La muzeu ai o îndatorire pe trei planuri”, spune ea, iar în centrul acestora se aflau colecțiile, unele dintre cele mai bogate din țară. Deși mai puțin cunoscute publicului larg, colecțiile sibiene rivalizau ca valoare cu cele ale marilor muzee, diferența fiind dată doar de dimensiunea instituției, spune biologul.

1 martie 1985

Întâlnirea cu sirfidele

Direcția care avea să-i definească întreaga carieră a venit la sugestia unui coleg. În colecțiile muzeului se aflau sirfidele – insecte spectaculoase, dar insuficient studiate. Sunt acele insecte cunoscute și ca „muște floricole”. Deși nu pot înțepa, multe specii au evoluat pentru a semăna cu viespile, bondarii sau albinele.

Carmen Stănescu și-a asumat această provocare, de a le studia. „Modul în care imită aceste inscete este atât de precis încât chiar și eu ca specialist a trebuit să fiu foarte atentă ca să le identific”, spune ea.

Cu o plăcere jucăușă, biologul povestește o întâmplare care spune totul despre această asemănare izbitoare: „O carte scrisă despre miere și publicată de cei de la agronomie, pe copertă avea o sirfidă în loc de o albină”, povestește chicotind. Diferența este una subtilă, dar esențială pentru specialist: albinele au patru aripi, sirfidele doar două.

Cercetare, desen și răbdare

Studiul sirfidelor presupune o muncă migăloasă, de detaliu extrem. Descrierea unei specii noi înseamnă disecții, comparații, observații și desene realizate manual. Carmen Stănescu a realizat personal ilustrațiile științifice ale insectelor, folosind un sistem optic care proiecta imaginea pe hârtie. „Tu trebuia să o redeai fidel fără să greșești niciun milimetru”, explică ea. În condiții improprii, cu vibrații provocate de traficul greu de pe stradă, desenul devenea un exercițiu de respirație și concentrare absolută. „Trebuia să-mi opresc respirația când treceau mașini pe stradă, ca să nu greșesc. Vă imaginați cum lucram atunci?”

Pe pagina din stânga este desenul făcut de mână de Carmen Stănescu

Dar erau foarte preciate. La conferințele internaționale la care a participat, desenele științifice realizate manual de Carmen Stănescu au fost remarcate în mod special de comunitatea academică, fiind considerate esențiale pentru claritatea descrierii speciilor și pentru rigoarea demersului care ducea spre clasificarea organismelor vii, într-o perioadă în care astfel de ilustrații erau deja rare.

Rezultatele nu au întârziat să apară. A identificat și descris patru specii noi pentru știință din genul Paragus, specii care îi poartă semnătura și care sunt astăzi validate și citate în literatura științifică internațională. Alte zeci de specii au fost semnalate pentru prima dată în fauna României sau în diferite regiuni istorice ale țării.

O carieră recunoscută internațional

Munca ei a depășit granițele României. A colaborat cu specialiști din Europa și America de Nord și a participat la congrese internaționale importante.

De-a lungul carierei sale, Carmen Stănescu a participat cu lucrări științifice la congrese și conferințe internaționale de specialitate desfășurate la Bratislava, Guelph (Canada), Oxford, Glasgow și Novi Sad, unde cercetările sale asupra sirfidelor au fost prezentate și recunoscute de comunitatea științifică.

„Au fost persoane la congrese care m-au recunoscut din publicații, mi-au citit lucrările”, spune cu emoție. A fost citată, apreciată și invitată să își prezinte cercetările chiar și după pensionare.

La Oxford, cu colegii din Elveția, 1998

Pentru a ajunge la aceste congrese, a trecut prin comisii riguroase care evaluau valoarea științifică a lucrărilor. După ce și-a dovedit competența, nimeni nu i-a mai stat în cale.

Deși activitatea sa științifică era solidă, doctoratul i-a fost refuzat înainte de 1990 pentru că nu era membru de partid. După Revoluție, a fost printre primii care au profitat de această libertate. „Primul tren pe care l-am luat a fost la Cluj pentru a mă înscrie la doctorat”, povestește ea. La 56 de ani și-a susținut teza, după un efort uriaș, plătit inclusiv cu probleme de sănătate.

La Doctorat, 7 martie 1897, cu prof. dr. N. Tomescu și fam. Pop Ion și Adriana

Sirfidele, martori ai degradării naturii

Dincolo de clasificări și statistici, cercetările lui Carmen Stănescu spun o poveste mai amplă despre mediu. Sirfidele sunt bioindicatori sensibili ai poluării. „Dacă au rămas exemplare unice în colecțiile de la Sibiu, asta înseamnă că multe dintre ele au dispărut”, avertizează biologul. Dispariția lor vorbește despre degradarea habitatelor și despre echilibre pierdute.

Privind înapoi, Carmen Stănescu vorbește despre meseria ei cu o liniște rară. „Este foarte multă muncă, dar rezultatele îți dau o satisfacție care nu poate fi comparată cu nimic altceva”.

A fost atentă și la schimbările pe care le-a văzut în natură. Poluarea este, în opinia ei, principalul factor care a dus la dispariția multor specii, inclusiv a sirfidelor, insecte extrem de sensibile la degradarea mediului. Faptul că unele dintre ele mai există astăzi doar ca exemplare unice în colecțiile muzeale spune, de fapt, povestea unui echilibru pierdut.

Din acest motiv, biologul consideră că studiul biologiei ar trebui să fie mai puțin teoretic și mult mai ancorat în realitatea din teren, bazat pe observație directă și experiment.

Pe teren la colectare. Lepșa-Schit, Vrancea (10 iunie 1974)

Carmen Stănescu a povestit și despre locurile ei dragi din Sibiu.

Își petrecea timpul explorând natura din împrejurimile Sibiului. Printre locurile care i-au rămas în suflet se numără Muzeul Astra, unde putea să studieze flora și fauna locală, și Dealul Țacăl, o adevărată rezervație naturală în drumul spre Slimnic. Acolo, soarele încălzea pajiștile pline de specii rare de plante și insecte, atrăgând și cercetători din străinătate, inclusiv specialiști austrieci veniți să studieze fluturi rari.

„Era o adevărată rezervație naturală chiar îngrădită. Acolo erau specii cu expoziție sudică, adică în partea în care bate soarele. Erau multe specii deosebite de plante și insecte și dealul Țacăl era mult studiat. Din păcate, intervențiile necontrolate, precum introducerea ovinelor, au afectat habitatul, însă amintirile și studiile realizate acolo rămân de neprețuit pentru mine”, povestește biologul.

Și astăzi, Dealul Țacăl este recunoscut oficial ca rezervație naturală de interes național și păstrează încă habitate valoroase de stepă și specii rare de plante și insecte.

Tinerilor care aleg această cale le transmite că entuziasmul și curiozitatea pot face diferența. „Dacă vor exista generații dispuse să caute soluții naturale, nu chimice, pentru protejarea mediului, natura ar mai avea o șansă să își recapete echilibrul”, spune ea.

De asemenea, atrage atenția asupra faptului că cercetarea nu mai este susținută finaciar de stat.

„Avem foarte mult de pierdut din cauza asta”, își întărește ideea.

Este, în continuare, un om activ și ocupat

Chiar și astăzi, după pensionare, refuză ideea de a sta. „Eu nu cunosc ce înseamnă cuvântul a te plictisi”, spune, cu aceeași energie care a însoțit-o întreaga viață.

Își petrecea timpul participând la activitățile clubului „Amicii Munților”, alături de prieteni. În ultimul timp a mers mai mult în drumeții și excursii de o zi în jurul Sibiului, la Brașov sau Bușteni. Acolo s-a bucurat de natură și plimbări.

La centru

Astăzi Carmen Stănescu poate fi întâlnită într-un spațiu care continuă firesc ideea de comunitate și dialog. La Centrul Social Catedral „Sfânta Treime” din Sibiu. Nu ca „beneficiar”, ci ca membru activ al unui loc viu, în care poveștile de viață se întâlnesc și se completează. Centrul, administrat de Arhiepiscopia Ortodoxă Română Sibiu, este un spațiu de socializare, cultură și sprijin destinat persoanelor vârstnice. Aici, biologul sibian își păstrează curiozitatea, spiritul activ și deschiderea către oameni, fiecare cu o poveste de viață unică.

Biologul Carmen Stănescu și-a desfășurat activitatea profesională timp de peste 30 de ani la Muzeul de Istorie Naturală din Sibiu, unde a lucrat din 1970 până în anul 2000, implicându-se în activități muzeistice, colecții și cercetare științifică.

A obținut doctoratul în 1996 la Facultatea de Biologie-Geologie, Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca, cu teza „Cercetări faunistice, zoogeografice și ecologice referitoare la speciile de sirfide (Diptera, Syrphidae) din România”, rezultatul a peste 20 de ani de cercetări.

În cariera sa, Dr. Stănescu a publicat 42 de lucrări științifice, în limbile română, engleză, germană și franceză, dintre care 5 în colaborare cu specialiști din România și străinătate. Ea a descoperit și descris patru specii noi pentru știință din genul Paragus și a identificat 23 de specii semnalate pentru prima dată în fauna României, precum și numeroase specii rare în Transilvania, Moldova, Oltenia și Delta Dunării. A participat la numeroase conferințe internaționale și congrese științifice, printre care Bratislava (Slovacia, 1990), Guelph lângă Toronto (Canada, 1994), Oxford și Glasgow (Anglia, 1998 și 2011), Novi Sad (Serbia, 2009), continuând activitatea de cercetare chiar și după pensionarea sa în anul 2000, colaborând la proiecte privind Lista speciilor de sirfide din România și la volumul despre afidele din România coordonat de Acad. Prof. Victor Ciochia.

Poster prezentat la Oxford, 1998

Profesorul Nicolae Tomescu, Dr. Coroiu Ion, Stănescu Carmen, Lorincz Ladislav - Aiud Conferința Națională de Entomologie, 1985

De la stânga : Medeea Weinberg (i-am dedicat specia Paragus Medeae, 1991),dr.  I. Drăghia, acad. profesor doctor Mihai Băcescu- directorul Muzeului Antipa, dr. A. Popescu Gorj, dr. C. Pârvu, dr. Carmen Stănescu și laborante, în anul 1982.

Carmen Stănescu ghid pentru prietenii de la centru în muzeul în care a lucrat 30 de ani

Cu profesorul Victor Ciochia la Brașov, 2006

La Glasgov, 2011, cu colegii din Spania și America de Sud

 

Abonează-te la canalul de WhatsApp al Turnul Sfatului pentru a afla în timp real știrile relevante de la Sibiu: accesează linkul de aici și apasă opțiunea Follow (Urmăriți).

Dacă ți-a plăcut, distribuie articolul și prietenilor tăi