De ce apare mătreața la copii și adolescenți. Dr. Denisa Diaconu: Nu este lipsă de igienă, ci un echilibru al scalpului

Mătreața este o problemă frecventă la copiii mai mari și adolescenți și poate stârni multe îngrijorări în rândul părinților. Medicul dermatolog Denisa Diaconu explică de ce apare, ce tipuri de mătreață pot exista și cum poate fi ținută sub control corect, fără măsuri agresive sau inutile.

Mulți părinți se îngrijorează atunci când observă mătreață în părul copilului lor, mai ales dacă acesta este deja școlar sau adolescent. Apar întrebări firești: se spală suficient? Este ceva grav? Este contagios?

Vestea bună este că, în cele mai multe cazuri, mătreața este o problemă frecventă și ușor de controlat, atunci când este înțeleasă și abordată corect.

Ce este, de fapt, mătreața?

Dr. Denisa Deaconu: Mătreața apare atunci când pielea scalpului se reînnoiește mai rapid decât în mod normal, iar celulele moarte se desprind sub formă de coji albe sau ușor gălbui. Nu este un semn de lipsă de igienă și nu apare pentru că un copil „nu se spală bine”. De multe ori, dimpotrivă, spălările prea agresive sau folosirea unor produse nepotrivite pot agrava problema.

De ce apare mai ales la copiii mai mari și adolescenți?

Mătreața este rezultatul unui dezechilibru la nivelul pielii scalpului. Pe scalpul tuturor copiilor există, în mod normal, bacterii și o ciupercă microscopică numită Malassezia, care, în condiții obișnuite, nu provoacă niciun disconfort.

După vârsta școlară și mai ales în adolescență, organismul trece prin schimbări importante: nivelurile hormonale cresc, glandele sebacee devin mai active și produc mai mult sebum, iar stresul legat de școală, examene sau viața socială devine mai prezent.

În acest context, Malassezia se poate înmulți excesiv. Interacțiunea acesteia cu sebumul irită pielea scalpului, slăbește bariera naturală de protecție și duce la apariția cojilor vizibile și, uneori, a mâncărimii. De aceea, mătreața nu este o problemă de igienă și nici nu este contagioasă, ci reflectă un dezechilibru care poate fi ținut sub control cu o îngrijire potrivită vârstei și, atunci când este necesar, cu recomandarea medicului dermatolog.

Ce tipuri de mătreață pot apărea la copii și adolescenți?

Mătreața nu arată la fel în toate cazurile, iar recunoașterea formei este importantă pentru alegerea corectă a soluției.

Cea mai frecventă este mătreața uscată, care se manifestă prin coji mici, albe, ce se desprind ușor și cad pe umeri. De obicei, nu este însoțită de roșeață, iar mâncărimea este absentă sau discretă. Apare mai frecvent iarna sau după spălări repetate cu produse care usucă scalpul.

O altă formă este mătreața asociată dermatitei seboreice, întâlnită mai ales la adolescenți. În acest caz, scalpul este mai gras, uneori roșu, iar cojile sunt mai mari, ușor gălbui și aderente. Mâncărimea poate fi supărătoare, iar leziunile pot apărea și în alte zone, precum sprâncenele, în spatele urechilor sau la nivelul aripilor nasului.

Sursa foto: depositphotos.com/ro

Dacă e scalp este mereu mătreață?

Există și situații mai rare în care cojile de pe scalp nu sunt cauzate doar de mătreață. Psoriazisul poate determina apariția unor plăci groase, bine delimitate, care se pot extinde dincolo de linia părului. Infecțiile fungice ale scalpului trebuie suspectate mai ales atunci când apar zone de cădere a părului. Dermatita atopică poate afecta scalpul, în special la copiii cu piele uscată și sensibilă, cu antecedente de eczeme sau alergii. În aceste cazuri, scalpul este adesea foarte uscat, iritat și intens pruriginos, iar leziunile pot fi prezente și pe alte zone ale corpului. În toate aceste situații, consultul dermatologic este esențial pentru un diagnostic corect.

Ce pot face părinții acasă, în siguranță?

Primul pas este alegerea unui șampon adecvat vârstei copilului, destinat copiilor mai mari sau adolescenților, și evitarea produselor agresive pentru adulți. Spălarea scalpului de 2–3 ori pe săptămână este recomandată și nu trebuie evitată de teama uscării părului, deoarece un scalp curat se vindecă mai ușor.

Masajul trebuie făcut blând, fără zgâriere, pentru a preveni iritarea pielii. Aplicarea uleiurilor pe scalp, scruburile dure sau „leacurile” promovate în mediul online ar trebui evitate, deoarece pot agrava inflamația. Dacă, după 2–3 săptămâni de îngrijire corectă, mătreața nu se ameliorează, este indicată evaluarea dermatologică.

Exfolierea scalpului este necesară?

Exfolierea scalpului este un subiect frecvent discutat, mai ales în mediul online, însă la copii și adolescenți trebuie abordată cu multă prudență. Scopul exfolierii nu este curățarea agresivă, ci îndepărtarea blândă a excesului de celule moarte.

În majoritatea cazurilor, un șampon potrivit este suficient, fără a fi nevoie de scruburi sau exfolianți mecanici. Exfolierea frecventă sau produsele abrazive pot irita scalpul, pot intensifica mâncărimea și pot agrava problema. Exfolierea chimică ușoară, cu produse speciale pentru scalp, poate fi utilă doar în anumite situații și exclusiv la recomandarea medicului dermatolog. Pentru părinți, este important de reținut că „mai mult” nu înseamnă „mai bine”, iar scalpul copiilor are nevoie de echilibru.

Ce rol au alimentația și al stilului de viață?

Alimentația și stilul de viață influențează sănătatea pielii și a scalpului, mai ales în perioada copilăriei târzii și a adolescenței. Consumul frecvent de alimente foarte procesate, dulciuri, băuturi carbogazoase sau fast-food poate favoriza secreția excesivă de sebum. Lipsa somnului și stresul, frecvente la școlari și adolescenți, pot contribui la dezechilibrele pielii.

Fără a impune diete restrictive, este important ca părinții să încurajeze un stil de viață echilibrat, cu mese regulate, hidratare corectă, odihnă suficientă și mișcare. Aceste măsuri nu înlocuiesc tratamentul dermatologic atunci când este necesar, dar susțin sănătatea scalpului pe termen lung.

De ce revine mătreața?

Mulți părinți se întreabă de ce mătreața reapare, chiar și atunci când îngrijirea pare corectă. Mătreața are adesea o evoluție fluctuantă și poate reveni în anumite perioade. Schimbările hormonale, stresul, lipsa somnului, transpirația excesivă sau anotimpurile reci pot favoriza recurențele.

În unele cazuri, tratamentele folosite anterior pot deveni mai puțin eficiente în timp. Malassezia, prezentă în mod normal pe scalp, se poate adapta la anumite substanțe antifungice utilizate repetat, iar produsul care inițial a funcționat bine poate necesita ajustare. Acest lucru nu indică o agravare a problemei, ci nevoia unei reevaluări și a adaptării rutinei de îngrijire, ideal sub îndrumarea medicului dermatolog.

Citește și: Dermatologul sibian Denisa Diaconu despre protecția solară esențială pentru sănătatea pielii: „Crema cu SPF nu este un moft, ci o măsură de prevenție”

Citește și: Colagenul, între mit și realitate. Opinia dermatologului sibian Denisa Diaconu despre suplimentele cu colagen

Citește și: Dermatolog sibian despre cremele antirid și miturile din jurul lor: „SPF-ul este cel mai important produs antirid”

Abonează-te la canalul de WhatsApp al Turnul Sfatului pentru a afla în timp real știrile relevante de la Sibiu: accesează linkul de aici și apasă opțiunea Follow (Urmăriți).

Dacă ți-a plăcut, distribuie articolul și prietenilor tăi