Am ajuns la bunica Paraschiva într-o zi de ianuarie, o zi în care frigul rămâne afară, iar în casă te întâmpină focul din sobă și liniștea aceea bună, care nu apasă. În Gura Râului, satul pare că trage de timp, să-și ia răgazul. Ulițele sunt pustii, iar munții Cindrel veghează nu de foarte departe, dând satului frumusețea specifică mărginimii. Aici, oamenii încă mai au timp să-și spună poveștile.
@turnulsfatului Bunica Paraschiva are 74 de ani și este meșter popular coordonator de atelier de brodat motive tradiționale la Muzeul Astra #sibiu #traditii #reportaj ♬ original sound - Turnul Sfatului
Paraschiva Arsenie locuiește pe drumul principal. Nu e greu de găsit. Tot satul o știe. Bunica ne aștepta cu bunătăți pe masă, lumină în ochi și un zâmbet cald pe buze. „Intrați, dragii mei”, spune simplu, și din clipa aceea n-am mai fost musafiri.
Camera în care intru spune totul despre ea. Pe jos sunt covoare țesute de mână, țoluri, cum le spun biunicii noștri. Patul este acoperit cu o pătură țesută tot de ea, iar pe pereți atârnă „foile”, acele pături țesute, cu flori și modele tradiționale, care îmbrăcau odinioară casele gurănilor. Totul a fost făcut pentru folos, cu răbdare și pricepere. „Tot ce-i în casă, aproape tot, e lucrat de mine”, spune cu un fel de mândrie liniștită.
În stânga, imediat cum intri în cameră, stă războiul de țesut. Nu foarte mare, din lemn. Are locul lui bine stabilit și bunica Paraschiva nu vrea să-l mute de acolo. Ochii ei căprui se închid la culoare și strălucesc într-un fel anume când povestește despre țesut. Războiul are mai ales valoare de suflet. A fost făcut în 1972 de mâna soțului ei care era tâmplar.
„Războiul mi l-o făcut omul meu. De-atunci nu l-am mai scos din casă. Are locul lui. Aici îi bine.”
Este merșter popular. Țesutul o ține în mișcare
Bunica Paraschiva are 74 de ani și încă țese. Își pune ochelarii, alege firele, ridică speteaza. Suveica trece printre ițe cu un sunet constant, aproape hipnotic. Mișcările sunt sigure, învățate din copilărie. Țese covoare, ștergare, strațe, traiste, alb cu negru sau cu flori, după modelele știute din străbuni. ne povestește râzând despre iepe, acele barele din războiul de țesut care țin firele întinse și organizate, ca să poți trece ușor firele de bătătură și să obții modelul dorit.
„La război poți face orice”, spune ea, iar mâinile si cintinuă să vâre suveica printre fire.
Lucrează și acum pentru Muzeul ASTRA, unde este meșter popular coordonator de atelier de brodat motive tradiționale. Merge în Dumbrava Sibiului o dată sau de două ori pe an, dar munca adevărată o face de aici, de acasă.
„Nu-i muncă de fală. E muncă de folosință. Și dacă știi lucra, nu mori de foame.” Spune că țesutul o ține în mișcare și că nu este pregătită încă să renunțe la el.
„Războiul mă relaxează. Îmi tot zic băieții să-l las, că nu mai văd așa bine. Da’ eu le spun să mă lase. Aici fac gimnastică. Dacă n-aș lucra, m-aș înțepeni.”
Familia e totul pentru ea
Povestea ei începe tot aici, în Gura Râului. „Sunt gurană get-beget. Am copilărit aici. Am fost șase frați, da o fost bine. Unde-i mult, îi și bine.” Își amintește de iernile din sat cu sănii, de vecini mulți, de zile pline. „Vai de mine ce frumos era. Acum satul e liniștit, cu ulițe goale. Nu mai sunt copii. Când vin strănepoatele, nu prea au cu cine se juca.”
A făcut școala în sat, apoi profesionala la Cisnădie. A lucrat ca filatoare în fabrică, s-a căsătorit aproape de casa părintească „Am avut un om bun. Am avut patru copii. Toți sunt cuminți, mă respectă.”
Paraschiva Arsenie este mamă de patru copii, bunică de șapte nepoți și străbunică a trei strănepoți. „Sunt bogată și tare mândră de familia mea. Toți lucrează, își văd de treabă.”
Și-a pierdut soțul în urmă cu zece ani, dar viața lor împreună i-a rămas în suflet. „Munceam la câmp, ne grijeam de animale, de gospodărie, de copii. Asta a fost viața noastră.” Bunica Paraschiva păstrează nostalgia acelor vremuri, dar se bucură și de prezent. Ziua ei începe simplu. Face focul, își spune rugăciunea, i-a micul dejun, mai citește, apoi se pune la război. Nepoții îi umplu casa și viața.
Chipul ei strălucește ori de câte ori vorbește despre familie. Casa se umple, iar bucuria se simte în fiecare colț. Le face pâine în vatră și mâncarea lor preferată.
„O vorbă bună, să știți, atrage. Asta și dragoste necondiționată le pot oferi.”
Un video despre ea pe Youtube
În toamna trecută, nepoții i-au făcut o surpriză care a emoționat-o profund. Au realizat și au urcat pe YouTube un filmuleț despre ea. O vedem cum coace pâine de casă în vatră și cum țese la război, exact așa cum a făcut o viață întreagă. „Mai mare bucurie nu-ți trebuie. Să vezi că te apreciază copiii, că vin.”
Bunica Paraschiva are și un sfat pentru tineri. nu așa, într-o doară, ci pentru că i l-am cerut.
„Să învețe orice meserie și să știe să facă de toate în viață, că nu vor ști când au trebuință. Să se preocupe și de alte munci, nu să stea doar pe telefoanele alea. Trebuie să fie conștienți de viața din jurul lor. Mai bine să învețe cum se face un gard, cum se face o casă, un coș, o straiță, cum să hrănească un animal, orice, decât să stea cu orele pe internet.” Asta este povața ei.
O puteți cunoaște
Cei care vor să o cunoască pe bunica Paraschiva o pot face ușor. Elevii în Săptămâna Altfel, turiștii sau oamenii curioși. Trebuie doar să întrebi în sat. Va primi pe oricine cu inima deschisă, îi va spune povestea satului și îi va arăta, cu drag, moștenirea primită de la mama ei care era una dintre cele mai bune țesătoare din sat.
Și dacă ajungeți în Gura Râului nu uitați că vă aflați într-unul dintre cele mai frumoase sate turistice ale județului. Situat pe Valea Cibinului, la aproximativ 17–18 km de municipiul Sibiu, este parte din Mărginimea Sibiului. Aici oamenii sunt cunoscuți ca fiind harnici, legați de natură și tradiții. Vara, din Gura Râului poți face drumeții fiind foarte aproape de Parcul Natural Cindrel, da baraj și de lac. Să nu uităm de bisericile vechi din zonă, fiecare cu istoria și povestea ei.
Tot în vară satul găzduiește Festivalului „Bujorul de Munte”, un eveniment de trei zile în care se îmbină natura, tradițiile și bunătățile Mărginimii, așa cum doar gurănii știu să facă.
Iar când pleci din Gura Râului, pleci cu sentimentul că ai fost, pentru câteva ceasuri, într-un loc unde lucrurile încă au suflet.
Abonează-te la canalul de WhatsApp al Turnul Sfatului pentru a afla în timp real știrile relevante de la Sibiu: accesează linkul de aici și apasă opțiunea Follow (Urmăriți).
Dacă ți-a plăcut, distribuie articolul și prietenilor tăi
Vizualizari: 2262
de Raluca Budușan
Sănătate, Educație
Telefon:
0766 905 671
Ultimele comentarii
Acum 6 minute
Vremuri duse si apuse
Acum 6 minute
@gura pacatosului
Acum 12 minute
Bambolero
Acum 18 minute
De ce nu l-ai făcut din gură rotarule?
Acum 30 minute
Submediocru