ANALIZĂ Sibiul are cel mai mic număr de oi din ultimii 17 ani. Nu avem nicio companie în top 30 producători de lactate. „Crescătorii au emigrat din județ”

Pentru prima dată din 2007 numărul oilor din județul Sibiu a scăzut la sub 500 de mii de exemplare, situație semnalată de către oieri pe perioada ultimilor ani.

Conform datelor Institutului Național de Statistică, prin serviciul Tempo, la finalul anului 2024, ultimul cuprins în statistici, arată 478 de mii de ovine, în total, în județ. Ultima dată când s-a scăzut sub 500 de mii de ovine a fost anul 2007. Atunci, numărul raportat de către statisticieni a fost de 448 de mii.

Gheorghe Dănulețiu, președintele Asociației Profesionale a Ciobanilor (APC), susținea recent că deși cifrele în cazul ovinelor sunt mai bune acum decât în anii 90, se poate vedea o scădere în ultimii ani. El dă vina pe prețuri și pe faptul că nu se mai găsesc ciobani.

În 1990, în județ erau raportate 367 de mii de ovine, numărul crescând până la 592 de mii, recordul din 2017.

„Nu știu cum a fost în ultimii ani, dar în ultimii doi au scăzut efectivele foarte mult. În ultimii ani au scăzut cifrele.

Nu mai sunt ciobani, pășunile se dau cum se dau pentru că primarii sunt părinții pășunilor. Ei dictează la cine se dau, nu contează că ai animale, că nu ai animale. Oamenii se descurajează, prețul la miei a scăzut de la 18-20 de lei, la 13 lei.

Porumbul s-a scumpit, medicamentele s-au scumpit, dar prețul cărnii a scăzut. A scăzut de aproape că nu mai merită să faci nimic. Dacă va fi și secetă, va fi foarte mare problemă”, spune cel cunoscut sub numele Ghiță Ciobanu.

„Majoritatea crescătorilor pleacă în zone mai bune, în vestul țării, în Banat, unde s-au aciuit de acum 20 de ani”

Ioan Lőrinczi, specialist în zootehnie la Direcția pentru Agricultură Sibiu, spune că scăderea numărului de ovine în județ ține de plecarea fermierilor, de fapt.

„Singura cauză e următoarea: crescătorii au emigrat din județ. Marii crescători de ovine, cei care au efective mari, de mii de capete, au emigrat și asta se întâmplă de mai mulți ani. Asta nu s-a consemnat în statistică.

Majoritatea crescătorilor pleacă în zone mai bune, în vestul țării, în Banat, unde s-au aciuiat, ca să zic așa, de acum 20 de ani. Au cumpărat de atunci terenuri vaste, întinse, pe șes, acolo unde pot crește animale în mai bune condiții decât o făceau în zona noastră. Ăsta e principalul motiv.

Acum 20 de ani, noi eram județul cu cele mai multe ovine. Acum sunt pe locul trei. Cei din Timiș nu aveau cum să înmulțească animalele așa repede, încât să ne depășească. Aceasta este explicația”, spune Lőrinczi pentru turnulsfatului.ro.

Motivul dat de către o parte dintre ciobani, relația proastă cu primăriile care ar acorda pe criterii discreționare locurile de pășunat, e demontat de către oficialul de la Direcția Agricolă.

„Fiecare aruncă pisica în curtea vecinului, cam așa se întâmplă.

Fermierii știu foarte bine că au contracte de concesionare de la primării. Noi, de la Direcția Agricolă avem o masă UVM după care se calculează încărcarea de animale pe suprafața dată. UVM este abrevierea de la termenul ”Unitate Vită Mare”. Putem spune că UVM este unitatea de măsură pentru încărcătura de animale la hectar. Dar domnii crescători de animale, fermieri, ei au niște clauze în aceste contracte. Ei trebuie să și întrețină aceste pășuni, nu doar să le folosească.

Lucrări de întreținere nu s-au făcut, iar ei doar se plâng că statul și primăria nu intervin. Dar ei nu au de ce să intervină, ei sunt cei care au obligații, conform contractelor.

Cel mai grav este pășunatul în afara perioadei de pășunat. Intră cu animale și în această perioadă și distrug covorul ierbos, iar acesta nu se mai reface. Masa verde nu se mai produce normal, natural. Așa avem o exploatare irațională a pășunilor. În consecință, producția va scădea de la an la an, dar domnii crescători nu-și prea înțeleg rolul”, explică oficialul.

Mai puține oi, mai multe afaceri

Deși numărul oilor este în scădere, firmele care se ocupă de creșterea lor prosperă. După codul CAEN 0145 creșterea ovinelor și caprinelor sunt în județ 112 companii, dintre care doar două au și activități de export. Cifra de afaceri totală pe acest cod CAEN, în județul Sibiu, a ajuns în 2024 la 42,4 milioane de lei, aproape de recordul absolut, stabilit în 2022, de 43,18 milioane lei, profit net.

Sunt angajați în aceste firme doar 25 de persoane, iar profitul net a ajuns în 2024 la 2,38 de milioane de lei, în scădere față de 2023, de 2,38 de milioane de lei.

Tot Gheorghe Dănulețiu explică de ce activitatea de creștere a animalelor poate fi susținută din punct de vedere al gestionării taxelor și impozitelor și pe persoană fizică. Iar mulți crescători preferă asta, în dauna creării unei firme.

„Ciobanii sunt pe persoană fizică, acesta este motivul pentru care sunt atât de puține firme care se ocupă de creșterea oilor. S-a lucrat pe persoană fizică dintotdeauna, așa se lucrează și acum”, spune Dănulețiu.

El spune că prin această formă se pot lua în continuare subvenții de la APIA, iar cine vrea fonduri europene sau credit pentru utilaje agricole, atunci își face firmă.

„Subvenția de poate lua și pe persoană fizică. Fonduri europene nu se pot lua, într-adevăr. La fonduri europene trebuie să ai un număr de puncte, iar oile au foarte puține puncte, acesta ar fi motivul. Eu am firmă, am făcut-o recent pentru a face un credit”, explica Gheorghe Dănulețiu pentru turnulsfatului.ro.

Oierul Ghiță SRL, societatea lui, a avut în 2024 o cifră de afaceri de 23 de mii de lei și pierderi nete de 35 de mii de lei.

Mai multe bovine în județ. „Dacă depășești 60, 80 de vaci, ferma se autofinanțează”

În privința bovinelor, anul 2024 a arătat în județul Sibiu o ușoară creștere a efectivului față de anii precedenți, fiind cel mai mare număr de animale din ultimii 16 ani.

Au fost numărate la finalul anului 2024 49.169 de animale. În anul 2008 au fost raportate 49.731, însă un număr mic față de ce se întâmpla în 1990. Erau raportate atunci 92.500 de exemplare, iar în 1991 vitele aproape s-au înjumătățit: 57.800 de animale fiind raportate atunci.

„S-au înmulțit exploatările de bovine de carne, așa este”, confirmă pentru turnulsfatului.ro Ioan Lőrinczi.

„Efectivele de bovine, și vorbesc aici mai ales de fermele de vaci pentru carne, nu sunt rentabile sub 50, 60 de exemplare. Dar dacă depășești 60, 80 de efective de vaci atunci ferma se autofinanțează”, explică oficialul.

Pe de altă parte, producția de lactate în județ se află sub media națională. Nu există nicio companie din Sibiu în top 30 producători români de lactate.

Cifra de afaceri a celor 51 de companii din județ care au producția de lactate și brânzeturi (CAEN 1051) ca activitate principală a fost în 2024 de 24,6 milioane de lei, în creștere față de 2023 (23,2 milioane), însă în scădere față de 2022 (26,6 milioane).

Numărul angajaților este însă în scădere liberă. Erau la finele lui 2024, 59 de angajați aici, în scădere consecutivă din anul 2019, înaintea pandemiei, când lucrau în domeniu 94 de persoane.

Profitul net a ajuns însă în 2024 la un nivel record: 2,19 milioane de lei. În 2023, profitul a fost de 1,38 de milioane de lei.

Cele mai reprezentative companii sibiene din domeniu sunt Nicolas Brânzeturi, Carpalact, Lactofarma Daia, Leno Lact și Lacto Com Sadu.

Nicolas Brânzeturi a avut în 2024 o cifră de afaceri de 9,28 de milioane de lei și un profit net de 152 de mii de lei, cu 13 angajați.

Francezii, nemții și grecii controlează cei mai mari producători

Sibiul nu intră însă în competiție cu principalele 30 de companii din domeniu, de la nivel național.

SIM, Lacto Prod și Monor sunt singurele companii românești din topul producătorilor de lactate, potrivit unui clasament realizat de termene.ro Francezii, nemții și grecii conduc piața.

Profiturile cumulate ale companiilor din producția de lactate și brânzeturi au crescut în perioada 2008-2024, în timp ce numărul de angajați a scăzut cu 30%. Francezii, nemții și grecii controlează cei mai mari producători, iar singurele companii românești din top zece sunt cele din spatele lactatelor SIM, Lacto Prod sau Monor.

1.098 de firme figurează în prezent în producția de lactate și brânzeturi (CAEN 1051), dintre care 925 de firme în funcțiune, restul reprezentând firme cu activitatea oprită temporar sau definitiv, ori aflate în proceduri de insolvență, faliment, inclusiv cele cu cereri de deschidere în curs.

Pentru anul 2024 au depus bilanțul 447 de firme, care au înregistrat o cifră de afaceri netă de 9,4 mld. lei, un sold al profitului net de 402,3 mil. lei și aproape 9.050 de angajați. 

Producția de lactate și brânzeturi a evoluat de la o cifră de afaceri cumulată de circa 3,2 mld. lei în 2008 la un maxim de aproape 9,4 mld. lei în 2024, ceea ce înseamnă o creștere de 193%, în contextul în care inflația a fost de aproximativ 100% în perioada analizată.

Totodată, profitul net cumulat a evoluat de la 142,8 mil. lei în 2008 la 484,5 mil. lei în 2024, marcând o creștere de 239%. Inflația a fost de aproximativ 100% în perioada analizată.

Numărul de angajați din producția de lactate și brânzeturi a evoluat de la un maxim de 13.258 de oameni în 2008 la un minim de 9.049 de angajați în 2024, ceea ce înseamnă o scădere de circa 32%.

Cel mai mare angajator din producția de lactate și brânzeturi este Hochland România SRL (RO10666988), controlat de un grup german, cu 473 de angajați în 2024, în creștere cu 10% față de anul anterior.

Pe locul doi se situează Fabrica de Lapte Brașov SA (RO12342767), controlată de un grup elen, cu 469 de angajați în 2024, în creștere cu 4% față de anul anterior. Compania face parte din grupul Olympus.

Podiumul angajatorilor este completat de Albalact SA (RO1755369), companie deținută cu francezi, cu 447 de angajați în 2024, în scădere cu 2% față de anul anterior. Compania produce branduri precum Albalact, Zuzu sau Fulga.

Sursa foto: Arhivă Turnul Sfatului