Dura lex, studiu de caz. Demolarea vilei construită ilegal pe Calea Dumbrăvii stă după un nou proces: evacuarea unor locatari din 1966. Primul proces a fost șters

Multe păreri pro și contra a generat decizia a două instanțe judecătorești, care au condamnat proprietara unei vile ridicată ilegal pe Calea Dumbrăvii la închisoare cu suspendare și la demolarea construcției. La patru ani de la sentința definitivă, vila din Sibiu este în continuare în picioare, demolarea fiind acum blocată de un proces pentru evacuarea unor persoane care au obținut domiciliul aici. Turnul Sfatului a cerut mai multor instituții detalii despre cum și cine urmărește și aplică o sentință penală precum cea în discuție.

Sentința penală care o condamna pe Cornelia Bratu, proprietara în acte a vilei, la opt luni de închisoare cu suspendare pentru continuarea lucrărilor după dispunerea opririi acestora și la demolarea construcției a fost pronunțată de Curtea de Apel Alba Iulia, definitiv, în mai 2022. Aplicarea pedepsei cu închisoarea a fost amânată, cu un termen de supraveghere de doi ani.

În contextul în care proprietara clădirii a refuzat demolarea, Primăria Sibiu a deschis proces pentru încuviințarea executării silite a acestei obligații. Contestațiile proprietarei au fost respinse definitiv în noiembrie 2023. „După rămânerea definitivă a soluției, proprietarul construcției și-a manifestat intenția de a demola construcția prin mijloace proprii, arătând faptul că a contractat mai multe societăți care să întocmească documentația pentru obținerea autorizației de demolare și, ulterior, să desființeze construcția. Ca răspuns la această solicitare, Primăria Sibiu a comunicat persoanei în cauză faptul că, pentru ducerea la îndeplinire a sentinței penale nu este necesară emiterea unei autorizații de desființare lucrări și că trebuie să procedeze la desființarea lucrărilor”, arată reprezentanții Primăriei Sibiu, pentru cititorii Turnul Sfatului.

Nu se poate: vila este locuită

Cum demolarea tot nu s-a produs, Primăria a cerut oferte pentru demolare de la mai multe societăți pentru a estima costurile. În paralel, din 2022, administrația a deschis un alt proces pentru a obține de la instanță autorizarea de a efectua, pe cheltuiala proprietarului, lucrările de demolare. Acest proces s-a încheiat, definitiv, în 20 martie 2025, acțiunea Primăriei Sibiu fiind admisă.

Doar că nici după această dată, vila de pe Calea Dumbrăvii nu a putut fi demolată: reprezentanții Primăriei au constatat că vila este locuită și au deschis un nou proces, pentru evacuare.

„Având în vedere faptul că imobilul de pe Calea Dumbrăvii nr. 27 este locuit, iar desființarea construcției nu poate fi dusă la îndeplinire fără luarea măsurilor legale în ceea ce privește persoanele care ocupă acest imobil, Primăria Sibiu a formulat o nouă acțiune în instanță pentru evacuarea tuturor persoanelor și obligarea relocării acestora”, transmit reprezentanții Primăriei Sibiu, în atenția cititorilor Turnul Sfatului.

Acest din urmă proces a fost înregistrat pe rolul Judecătoriei Săliște în septembrie 2025, împotriva a cinci persoane care își au domiciliul în vila de Calea Dumbrăvii, din Sibiu.

Locatar din 1966

Cum sentința dată în 2022 pentru demolare este înscrisă în cartea funciară a vilei, am întrebat reprezentanții Primăriei Sibiu cum a fost posibil ca cinci persoane „să își facă buletin” la adresa respectivă.

Primăria arată că, de fapt, a fost emis un singur nou act de identitate la adresa respectivă. „Serviciul de Evidență a Persoanelor a eliberat  un singur act de identitate cu domiciliul pe adresa imobilului din mun Sibiu, Calea Dumbrăvii, nr.27, jud. Sibiu, după rămânerea definitivă a sentinței nr. 89/2022. Emiterea acestui document s-a făcut cu respectarea legislației în vigoare care specifică faptul că, la solicitarea unui act de identitate, petentul poate prezenta ca dovadă a proprietății asupra spațiului fie extras CF, fie un alt document prin care se face dovada adresei de domiciliu. În cazul de față, cetățeanul a prezentat contractul de vânzare-cumpărare a spațiului. Precizăm că în cartea funciară este notată doar construcția veche, iar contractul prezentat de acest cetățean la întocmirea actelor de identitate este pentru clădirea veche, nu pentru cea nouă, construită fără autorizație”, explică reprezentanții Primăriei.

„Precizăm că Serviciul de Evidență a Persoanelor poate refuza emiterea cărții de identitate pe respectiva adresă doar după ce instanța se pronunță definitiv în sensul admiterii acțiunii de evacuare a celor domiciliați în acest imobil care urmează să fie demolat, această acțiune fiind în prezent în curs de judecare”, Primăria Sibiu

Alte două persoane cu domiciliul în vila care ar trebui demolată sunt copiii persoanei care și-a obținut cartea de identitate prin metoda mai sus descrisă. Prin urmare, pentru aceștia nu a fost eliberată carte de identitate, ei „preluând domiciliul părintelui”.

Pentru celelalte patru persoane care fac obiectul procesului de evacuare nu a fost emis un nou act de identitate la adresa în discuție. Și asta deoarece doi sunt minori – copiii persoanei care și-a obținut buletinul după metoda mai dus descrisă. Iar celelalte două persoane pentru care Primăria a deschis proces de evacuare au alte situații: „O persoană care nu deține act de identitate valabil, dar și-a stabilit domiciliul pe această adresă în anul 2015; o persoană care deține buletin de identitate emis în anul 1991 pe termen nelimitat, care și-a stabilit domiciliul pe această adresă în anul 1966”.

Judecătoria Săliște: „Dificultăți în comunicare”

Procesul de evacuare a fost înregistrat de către Primăria Sibiu la Judecătoria Săliște, ca urmare a faptului că în Săliște își are domiciliul Cornelia Bratu, proprietara din acte a vilei de pe Calea Dumbrăvii.

Procesul a fost înregistrat în 9 septembrie 2025, dar cinci luni mai târziu, acesta nu avea niciun prim termen de judecată. Am cerut Judecătoriei Săliște să explice care este motivul. „Vă comunicăm că dosarul se află în procedură prealabilă, conform legii, în prezent nefiind împlinit termenul  de depunere a întâmpinării de către pârâți, împrejurare cauzată de dificultățile întâmpinate în realizarea operațiunilor de comunicare legală a actelor de procedură către părți, prin intermediul serviciilor poștale”, a transmis judecătorul Bogdan Văcaru, din partea Judecătoriei Săliște.

Ca urmare a acestui răspuns, am solicitat lămuriri: pârâților nu li s-au putut comunica actele de procedură deoarece nu au fost găsiți la domiciliul declarat? Grefierul șef al Judecătoriei Săliște, Camelia Marin, a fost cea care ne-a răspuns. „Procedura de comunicare nu a fost  legal îndeplinită conform dispozițiilor Codului de procedură civilă, potrivit cărora nu prezintă, în mod necesare, relevanță, dacă destinatarul nu este găsit la domiciliu”.

După acest schimb de mesaje cu reprezentanții Judecătoriei Săliște, procesul în discuție a primit un prim termen. Acesta a fost fixat în 8 aprilie 2026.

„Am plătit vreo 15.000 de euro amenzi”

Cornelia Bratu este soția lui Gheorghe Bratu, unul din acționarii fostului lanț local de benzinării Aral, la care aceasta activa în calitate de contabil. Cei doi au divorțat, procedură doar de conveniență, după cum susțin apropiații, în contextul unor anchete care vizau activitatea din lanțul de benzinării.

Vila de pe Calea Dumbrăvii a apărut după ce vechea casă aflată în locul acesteia a fost cumpărată în 2016 de către Cornelia Bratu. În 2017 a obținut o autorizație pentru consolidarea casei care avea doar un singur nivel și extinderea spațiului de locuit în volumul podului. Casa a fost, însă, demolată, iar în locul acesteia a fost ridicată vila cu patru niveluri, în ciuda mai multor dispoziții de oprire a lucrărilor.

L-am contactat pe Gheorghe Bratu pe subiectul procedurilor prelungite de demolare. Inițial nu a dorit să facă declarații, dar a revenit ulterior. A arătat că decizia instanței l-a afectat profund. „Ce să vă spun mai mult? Am greșit în lumea asta cu o chestie și sunt terminat. Aștept să îmi vină citație. Dacă toate hurubele pot să stea în Sibiu și a mea nu poate, să o demoleze”, a arătat Gheorghe Bratu.

El se teme că demolarea îi va afecta puternic starea de sănătate. „Am avut o autorizație de consolidare, dar cineva s-a ținut de capul meu. Am făcut un lucru frumos, proiectul corespunde ca zonă. Apoi am plătit vreo 15.000 de euro amenzi, a fost și situația cu soția care a avut muncă în folosul comunității. Din 2017, am plătit amenzi și avocați și tot… chiar am ajuns să urăsc casa aceea, nu mai pot să o văd”, a adăugat Gheorghe Bratu.

Proces șters de pe portalul instanțelor de judecată

În timp ce sentință dată definitiv în urmă cu aproape patru ani încă așteaptă să fie pusă în aplicare, procesul în urma căruia s-a ajuns la această sentință nu mai este public. Este vorba de dosarul cu numărul 7928/306/2022, pus pe rolul Judecătoriei Sibiu și finalizat la Curtea de Apel Alba Iulia.

Ministerul Justiției a șters detaliile acestui proces de pe portalul instanțelor de judecată (unde datele sunt furnizate din aplicația Ecris, a Ministerului Justiției).

Explicația este legată de Regulamentul General pentru Protecția Datelor (GDRP). În baza căruia, din vara lui 2018, o „comisie de actualizare a nomenclatoarelor aferente aplicației Ecris” a început să șteargă de pe portalul instanțelor de judecată dosarele care nu mai sunt pe rol de trei ani.

„În cazul invocat de dumneavoastră, ultima ședință a avut loc în data de 16.03.2022. Astfel, la acest moment, pe portalul instanțelor de judecată pot fi consultate exclusiv dosarele aflate pe rol, care nu sunt mai vechi de trei ani. Consultarea dosarelor mai vechi poate fi efectuată la arhiva instanței pe rolul căreia se află dosarul/dosarele”, răspund reprezentanții Ministerului Justiției.

Acest dosar se regăsește, însă, pe site-ul Tribunalului Sibiu, pagină de internet diferită de cea a portalului instanțelor de judecată, administrat de Ministerul Justiției.

GDRP și la Probațiune

Cum la patru ani de la pronunțarea unei sentințe penale aceasta nu a fost pusă în executare, am cerut Serviciului de Probațiune să ne comunice care au fost demersurile efectuate de ei pentru a verifica aplicarea acesteia.

„Informațiile referitoare la situația concretă a unei persoane condamnate, conținutul activităților de supraveghere și datele din dosarul de probațiune sunt supuse regimului de confidențialitate”, a răspuns Direcția Națională de Probațiune.

Reprezentanții acestei direcții au arătat că ei nu au atribuții proceduri referitoare la demolarea dispusă în dosarul în discuție. Cât privește cine este responsabil de urmărirea aplicării unei sentințe, cei de la Probațiune ne-au trimis înapoi la judecători. „În situația în care o obligație stabilită prin hotărâre judecătorească nu este îndeplinită, instanța de executare este singura autoritate competentă să dispună măsurile legale corespunzătoare, inclusiv sesizarea organelor abilitate sau aplicarea sancțiunilor prevăzute de lege”.

Judecătoria Sibiu: a fost constituit dosar execuțional

În acest caz, „instanța de executare” la care fac referire reprezentanții Serviciului de Probațiune, este Judecătoria Sibiu. Aici s-a judecat, pe fond, procesul care a dus la sentința închisorii cu suspendare și a demolării.

„Judecătoria Sibiu nu urmărește ducerea la îndeplinire a obligațiilor stabilite printr-o hotărâre judecătorească, hotărârile penale/civile fiind puse în executare conform dispozițiilor legale aplicabile în fiecare caz în parte, respectiv conform prevederilor Cărții a V-a din Codul de procedură civilă și prevederilor Titlului V din Codul de procedură penală (după caz), la solicitarea părții interesate”, au răspuns reprezentanții Judecătoriei Sibiu, pentru cititorii Turnul Sfatului.

În ceea ce privește demolarea prevăzută de către sentința de acum patru ani, Judecătoria arată că Primăria a devenit responsabilă. „Sentința penală (…) a fost pusă în executare cu privire la desființarea construcției realizate nelegal, în acest sens fiind constituit dosarul execuțional nr. 2280/2022 pe rolul SCPEJ Dumitru Marius Vasile și Stoian Codruța, în care calitatea de creditor (persoană îndrituită la punerea în aplicare a hotărârii cu privire la desființarea construcției realizate nelegal) aparține Primăriei municipiului Sibiu, prin Primar”, mai transmit reprezentanții Judecătoriei Sibiu.