Un sibian acuză Primăria că nu a luat în seamă problemele pe care le-a sesizat la proiectul cu nouă blocuri pe malul pârâului Trinkbach: „Le-am transmis de două ori”. Primăria: Nu le-am primit

Un locuitor din cartierul Lazaret, Mihai S., a trimis o sesizare detaliată, însoțită de fotografii, prin care critică modul în care au fost informați sibienii cu privire la documentația Planului Urbanistic Zonal (PUZ) propus pentru zona străzii Solidarității nr. 5A, acolo unde societatea Brantner Imobiliare intenționează să ridice un ansamblu rezidențial din nouă blocuri. El spune că deși sesizarea a fost transmisă în perioada consultării publice, ea nu a fost inclusă în raportul oficial al informării, publicat de Primăria Sibiu la începutul lunii martie. Totodată, el descrie o serie de probleme legate de acea zonă.

Sibianul susține că procedura de consultare publică a fost marcată de nereguli încă din faza de anunțare. Scrisoarea de înștiințare din partea primăriei ar fi primit-o pe data de 1 octombrie 2025, deși consultarea populației începuse din 26 septembrie. „Ca să ne dea timp mai puțin de reacție, probabil”, notează acesta în sesizare, textul căreia ni l-a trimis și pe adresa redacției.

Ca vecin al terenului aflat în discuție, el spune că dezvoltatorul nu a afișat la locație, nici pe strada Solidarității, nici pe strada Frezorilor, pancartele obligatorii de anunțare a intenției de elaborare a PUZului decât abia pe 6 octombrie, cu mult după demararea procedurii.

Clădiri existente în cadastru, rase cu excavatorul

Una dintre problemele pe care le-a sesizat Mihai S. vizează demolarea unor construcții de pe parcela studiată fără ca acest lucru să fie menționat în documentația PUZ-ului. Spre exemplu, în memoriul tehnic se specifică faptul că „nu există construcții în zona afectată de acest PUZ”. Sibianul arată că în portalul ANCPI (Eterra) figurează mai multe construcții, dar care, între timp, „au dispărut complet, fiind rase cu excavatorul de către dezvoltator prin amenajarea terenului făcută fără autorizații de demolare și modernizare avute de la Primăria Sibiu”.

Fotografiile atașate sesizării arată terenul acoperit cu moloz, cărămizi sparte, anvelope, deșeuri menajere și materiale de construcții rezultate din demolare. „Nu am văzut nicio pancartă care să prezinte o justificare a lucrărilor făcute”, adaugă sibianul.

De asemenea, la punctul legat de asigurarea spațiilor verzi, documentația afirmă că „terenurile sunt libere de construcții și gradul de ocupare a zonei cu spații verzi este de 100%”. Sibianul contrazice această afirmație: „Mai există cel puțin 2 construcții pe terenul studiat – acestea au scăpat nedemolate și nu figurează pe harta ANCPI – și în plus o zonă destul de mare este și betonată pe parcela 128689”.

Gunoaie acoperite cu pământ, pentru a ridica cota terenului?

O altă problemă se referă la natura materialului cu care a fost umplut terenul după demolare. Potrivit sesizării, umplutura nu este pământ curat, ci deșeuri și reziduuri acoperite ulterior cu un strat de pământ. Scopul, susține autorul sesizării, ar fi ridicarea artificială a cotei existente a terenului: „mult peste cea existentă, creând riscuri pentru clădirea adiacentă zonei studiate”, pentru a justifica că zona nu este inundabilă.

Zonă inundabilă

În memoriul PUZ se mai precizează că „în zona de studiu nu sunt semnalate riscuri naturale”. Autorul sesizării consideră atrage însă atenția că această afirmație este falsă, susținând că zona este clasificată ca inundabilă chiar în PUG-ul municipiului Sibiu, unde apare marcată cu hașură albastră. El atașează o hartă din PUG în sprijinul afirmației sale.

Documentația propune chiar devierea cursului pârâului Trinkbach și repoziționarea acestuia pe limita sudică a parcelei. Această intervenție este considerată de locuitor cu atât mai periculoasă cu cât apartamentele de la parterul uneia dintre clădiri „sunt direct la nivelul solului, fără a avea nici măcar 1 cm de la nivelul solului”. „Am dori să vedem o planșă care să reprezinte clar repozitionarea cursului apei în raport cu ceea ce există acum în teren, realizată prin verificare reală a terenului și a cursului actual, nu din planșe și povești dintr-un birou”, scrie autorul.

Strada Frezorilor, la limita capacității

Sesizarea semnalează și probleme serioase de trafic. Strada Frezorilor este descrisă ca „extrem de aglomerată” din cauza serviciilor industriale existente: service-uri auto, o firmă de acoperiri galvanice, o firmă de confecții, alte firme mici, la care se adaugă o grădiniță. „În orele de adus și de preluat copii se creează un haos automobilistic de nedescris”, notează sibianul. Mașinile parcate pe ambele părți ale drumului fac ca circulația să se desfășoare „doar pe mijlocul acestei străzi”.

În acest sens, Mihai S. mai atrage atenția că rețeaua de canalizare din zonă este „defectuoasă și subdimensionată, cu multe probleme”, despre care spune că poate fi verificată prin istoricul intervențiilor solicitate de la Apă Canal.

„Adăugarea la această rețea a încă câtorva zeci sau sute de apartamente ar duce la un colaps clar al alimentării cu energie electrică”, mai arată sibianul.

Primăria: N-am primit solicitarea. Sibianul: Am trimis-o de două ori

Deși Mihai S. spune că a trimis sesizarea în cadrul procedurii legale de consultare publică, reprezentanții Primăriei spun că „în evidențele instituției nu s-a identificat nici un răspuns/punct de vedere/sesizare privind proiectul menționat” din partea acestuia. „În data de 23.09.2025 s-a transmis prin poștă dlui Simu, așa cum cere procedura, o comunicare prin care era invitat să își exprime punctul de vedere, ca factor interesat însă, în cadrul procedurii de informare și consultare publică nu s-a primit nici un răspuns din partea dlui S.”, mai arată aceștia.

Sibianul spune însă că a transmis de două ori documentul cu problemele semnalate. „Eu am primit, într-adevăr, când a fost ințiată consultarea populației, invitația de a transmite eventualele puncte de vedere. Am făcut sesizarea și am trimis-o pe adresa indicată. Am sunat după un timp la serviciul urbanism și le-am spus că nu am primit niciun răspuns. Doamna de acolo a căutat, a găsit emailul meu până la urmă și mi-a zis să-i mai trimit o dată materialul. L-am mai trimis o dată pe WhatsApp, dar și pe email, după care n-am mai primit niciun răspuns, apoi am văzut raportul consultării publice din care lipseau problemele indicate de mine”, a explicat sibianul.

Răspunsul la alte probleme

La începutul lunii martie am trimis și noi o solicitare Primăriei în care am întrebat dacă a știut despre demolarea clădirilor, respectiv dacă au existat autorizații de desființare; dar și cum comentează autoritatea locală informațiile legate de riscul de inundabilitate și care va fi următorul pas în procedura PUZ-ului.

Cu privire la celelalte aspecte sesizate, Primăria ne-a transmis următoarele:

„Cu privire la demolarea clădirilor, precizăm că pentru imobilul care face obiectul prezentului PUZ, a fost eliberată Autorizația de Desființare nr. 36/2020 „Demolare construcții existente C1, C2, C3, C4, C5, C6, C7, categoria C de importanță”.

Ca răspuns la întrebarea referitoare la riscurile naturale, precizăm că, în conformitate cu PUG-ul în vigoare, suprafața studiată în cadrul PUZ este marcată parțial ca inundabilă, studiile din cadrul proiectului evidențiind însă faptul că în zona de studiu nu sunt semnalate riscuri naturale. Ca regulă generală, PUG-ul, ca documentație strategică, evidențiază potențialul (sublinierea aparține reprezentanților Primăriei – n.n.) de risc asupra unor zone, dar aceste aspecte sunt tratate în detaliu prin studii specifice în cadrul documentațiilor de urbanism de tip PUZ”.

Reprezentanții municipalității precizează că următoarea fază constă în obținerea avizelor solicitate prin Certificatul de urbanism. După obținerea tuturor acestor avize se va depune documentația PUZ în vederea emiterii avizului arhitectului șef, iar ulterior, în baza acestuia, se va depune o documentație în vederea înaintării spre aprobarea Consiliului local.