Vicepreședintele PE Nicu Ștefănuță: „Războiul pentru democrație e de mult pierdut în lume”. ”Speranță? Numai dacă ne pregătim temeinic de ce e mai rău”

Vicepreședintele Parlamentului European, Nicu Ștefănuță, a prezentat o analiză sumbră a stării democrației și a leadership-ului global, după participarea sa la cea de-a 152-a Adunare a Uniunii Interparlamentare de la Istanbul, la care au luat parte peste 120 de delegații din toată lumea.

Printr-o postare pe Facebook, europarlamentarul sibian a avertizat că „războiul pentru democrație și reguli e de mult pierdut în lume”, constatând că majoritatea țărilor au evoluat către regimuri autoritare sau mixte.

Democrația, o excepție occidentală

Nicu Ștefănuță a subliniat că, în ciuda percepției europene, realitatea globală este mult mai dură.

„Lumea se vede altfel din Europa față de cum e de fapt. Majoritatea țărilor lumii pot spune din păcate că au devenit fie autoritare, fie au regimuri mixte, cu executiv foarte puternic și legislativ loial”, a declarat el.

În acest context, europarlamentarul a transmis un mesaj clar cetățenilor europeni: „Atunci când vă mai plângeți de nuanțe ce privesc Europa, amintiți-vă de asta: noi și alte câteva zeci de state ale lumii am rămas ultimii democrați”.

O altă concluzie a fost criza majoră de leadership la nivel mondial, care a permis altor puteri să ocupe spațiile lăsate libere. Numeroase națiuni din Africa, America Latină și Asia percep sistemul multilateral ca fiind abandonat, reorientându-se către actori precum China, Rusia, Turcia sau India. „Există o dorință pentru coaliții bazate pe interes (și mai rar pe valori)”, a observat Ștefănuță.

”Țările lumii nu mai acceptă exploatare, nici export de materii prime”

Parlamentarul român a criticat retragerea „de bunăvoie” a lumii occidentale din jocul diplomatic, lăsând terenul liber, în special, Rusiei.

El a remarcat că, deși multe țări nu agreează dependența de China sau Rusia, „nimeni altcineva nu îi curtează”.

Despre discursul Președintei Senatului Rusiei, Matviyenko, la Istanbul, Ștefănuță a spus că a fost „plin de minciuni… și insinuări cu al treilea război mondial”, aplaudat de un număr surprinzător de mare de delegații, mai ales din țări arabe și central-asiatice.

Ștefănuță a evidențiat și o schimbare de paradigmă în rândul țărilor africane, care refuză să mai fie simple surse de materii prime. Ele cer să prelucreze resursele la nivel local, dorind valoare adăugată acasă.

„Vreți litiu? Haideți aici și facem baterii împreună. Țările lumii nu mai acceptă exploatare, nici export de materii prime”, a punctat Ștefănuță.

”Speranță? Numai dacă ne pregătim temeinic de ce e mai rău”

Vicepreședintele PE a vorbit totodată de „greșeala enormă” a unor state vestice care „au lăsat spațiul internațional fără nicio luptă”.

„Atunci când ‘might is right’ (puterea face dreptul), rezultatul nu poate fi decât unul: nu ești la masă – ești în meniu”, a avertizat el.

”Încheierea unui război este aproape imposibil de prezis. Războaiele neîncheiate bine se redeschid aproape întotdeauna.

Va fi greu de spus când dar mai ales cum se va încheia Iran. Cum se va încheia Liban. Cum se va încheia Ucraina. Dar și multele conflicte mocnite sau deschise din Africa sau Asia.

Mă aștept ca numărul războaielor să crească, nu să scadă.

Speranță?

Numai dacă ne pregătim temeinic de ce e mai rău. Numai dacă ne facem partea noastră de muncă. Numai dacă ne unim complet ca Europa și construim aliant solide în lume.

Speranță extrem de condiționată de realități și de propria muncă, efort, sacrificiu”, a mai scris Ștefănuță pe pagina sa de Facebook.

Cea de-a 152-a Adunare a Uniunii Interparlamentare (IPU) de la Istanbul, Turcia, s-a desfășurat în perioada 15-19 aprilie.

Adunarea IPU se reunește de două ori pe an și este cel mai înalt for decizional al organizației.

Aceasta reunește parlamentari din întreaga lume pentru a dezbate provocările globale urgente și pentru a adopta rezoluții care ghidează acțiunile la nivel național și internațional.

O caracteristică importantă a Adunării IPU este prevederea referitoare la punctele de urgență – probleme globale urgente care necesită atenția imediată a parlamentarilor. Orice parlament membru poate propune un astfel de punct, dar acesta trebuie să îndeplinească criterii stricte și să obțină o majoritate de două treimi din voturi pentru a fi inclus pe ordinea de zi.