Unde mănânci în ultima zi înainte de salariu. La Andrei, că e ieftin

În ultima vreme, la Sibiu se deschid șaormerii cu aceeași viteză cu care apar blocurile noi. Dacă mai lași un teren viran nesupravegheat două săptămâni, sunt șanse să găsești pe el fie o farmacie, fie o șaormerie. Concurența e mare, foamea sibianului e și mai mare, așa că fiecare nou venit trebuie să găsească o metodă prin care să iasă în evidență.

Unul dintre noii jucători pe piața de șaorme este La Andrei, șaormeria din complexul de pe bulevardul Vasile Milea. Localul nu încearcă să reinventeze roata, nici șaorma. Pe lângă produsul-vedetă găsești kebap, panino și o colecție respectabilă de sandwich-uri cu crispy de pui, suficiente cât să împace și pe cei care intră cu gândul că „astăzi nu mănânc șaorma”. Și, ca să nu existe scuze, au o grămadă de sosuri din care poți alege, ca să o poți face diferită față de cea cu care ești obișnuit.

Noi am mers pe varianta clasică și am comandat o șaorma mică și un panino mic, ca să gustăm măcar două produse înainte să dăm un verdict. „Mică” fiind, evident, o noțiune foarte flexibilă în gastronomia românească.

Șaorma a venit încărcată cu tot ce trebuie: carne de pui, cartofi prăjiți, varză, ceapă, roșii, castraveți murați și sosurile aferente. Nimic extravagant, nimic experimental, doar combinația aceea care a făcut o grămadă de oameni să spună măcar o dată în viață: „Nu-mi mai trebuie nimic până mâine”. Ingredientele au fost proaspete, carnea bine făcută, iar proporțiile echilibrate.

Surpriza adevărată a fost însă panino-ul. Când citești „panino mic”, te aștepți la ceva ce poate fi consumat fără strategie. În realitate, am primit un sandwich cât pentru două persoane mai puțin ambițioase. Două șnițele zdravene, cartofi prăjiți, salată de varză și castraveți murați, toate înghesuite într-o construcție care sfida liniștită conceptul de gustare. Dacă șaorma a fost un prânz, panino-ul a fost o provocare.

Ambele preparate au fost destul de gustoase și corect executate. Singura bilă neagră au fost cartofii prăjiți, care aveau o ușoară tentă amară. Nu suficient cât să strice masa, dar suficient cât să îți atragă atenția și să influențeze puțin gustul final.

Ce diferențiază însă cu adevărat acest loc de mulți dintre concurenții săi este prețul. Într-o perioadă în care ieși din unele fast-food-uri cu senzația că ai achitat și rata la apartament, La Andrei încă mai practică tarife care par desprinse din vremuri mai blânde. Pentru o șaorma, un panino și o sticlă de Cola am plătit doar 44 de lei.

În Sibiu, suma asta abia dacă mai acoperă un burger și o băutură în multe localuri. Aici am primit două preparate consistente și am plecat și sătui, cu jumătate din panino la pachet. Erau imposibil de terminat ambele preparate, chiar dacă erau din categoria „mici”.

La Andrei nu este genul de loc care să schimbe istoria gastronomiei locale. Dar este printre puținele restaurante din oraș unde chiar ai plătit cât face. O mâncare decentă, îndestulătoare și bani rămași în portofel. Locul în care mergi să mânânci în ultima zi înainte de salariu.