Lect. univ. Alina Mag despre un masterat construit din nevoile reale ale școlii: „Nu există doi copii la fel, iar profesorii trebuie să fie pregătiți pentru această realitate”

La Universitatea „Lucian Blaga” din Sibiu funcționează de opt ani un program de masterat dedicat incluziunii educaționale. Gândit pentru profesorii din învățământul de masă, de la grădiniță până la universitate, programul aduce în prim-plan o realitate tot mai vizibilă în școli. Diversitatea copiilor și nevoia de adaptare constantă a predării.

Lect. univ. dr. Alina Mag, din cadrul Departamentului pentru pregătirea personalului didactic al Facultății de Științe Socio-Umane, Universitatea „Lucian Blaga” din Sibiu, coordonează stagiul de practică al masteranzilor. Aflată la un astfel de stragiu, la Cârța, descrie programul ca pe unul construit direct din nevoile reale ale sistemului de educație.

„Este un program de masterat care există de opt ani la Sibiu și care se adresează profesorilor din școala de masă de la orice nivel, începând de la creșă, grădiniță, ciclu primar, gimnazial, liceal și chiar universitar. Orice cadru didactic care își dorește să se perfecționeze în domeniul incluziunii educaționale se poate înscrie”, spune ea.

Programul este deschis înscrierii individuale, dar și prin intermediul școlilor, iar grupul țintă rămâne cel al cadrelor didactice din învățământul de masă. A fost construit de o echipă de aproximativ 20 de cadre didactice din cadrul departamentului, fiecare contribuind cu expertiza sa. În plus, au fost dezvoltate colaborări externe pentru a susține partea practică și formarea mentorilor.

„Este un departament cu o responsabilitate educațională și morală foarte mare. De aceea am avut nevoie de parteneriate, în special cu Inspectoratul Școlar, pentru a putea susține partea de practică și mentorat”, mai spune Alina Mag.

Incluziunea, dincolo de etichete și definiții

Pentru echipa care a construit acest program, incluziunea nu înseamnă doar integrarea copiilor cu cerințe educaționale speciale, ci o înțelegere mult mai largă a diversității din clasă.

„Incluziunea se referă la toți copiii și la marea diversitate a copiilor. De la copiii cu potențial foarte înalt, copiii supradotați, care pot rămâne într-o zonă de nedescoperire dacă profesorii nu știu să le valorifice potențialul, până la copiii cu tulburări de vorbire, senzoriale, dizabilități fizice sau mintale, autism sau dificultăți emoționale și de comportament.”

În această perspectivă, provocarea profesorului devine una complexă: fiecare copil are un alt ritm, o altă nevoie, un alt mod de a răspunde la procesul de învățare.

„Șocul realității” din sala de clasă

Unul dintre conceptele des invocate în cadrul programului este cel de „șoc al realității” pe care îl trăiesc profesorii la început de carieră.

„Șocul realității îl trăiesc debutanții atunci când descoperă o clasă reală, cu toată diversitatea ei. Nu există doi copii la fel. Nici măcar gemenii univitelini, care seamănă perfect, nu sunt identici în felul în care gândesc sau reacționează.”

În acest context, programul de masterat își propune să ofere competențe complementare studiilor de licență, pentru ca profesorii să poată face față realității din școli.

„Studiile de licență oferă o bază, inclusiv un curs de incluziune, dar este mult prea puțin în raport cu realitatea din teren. În momentul în care încep să lucreze efectiv, profesorii se confruntă cu situații foarte diverse și complexe.”

Ce înseamnă, de fapt, a lucra incluziv

În viziunea echipei de la Sibiu, incluziunea înseamnă mai mult decât adaptări punctuale. Este o schimbare de abordare în întreg procesul didactic.

„Toți copiii au nevoie de iubire, respect, înțelegere, stimulare intelectuală, relații sociale bune în clasă și muncă în echipă. În același timp, există copii cu niveluri foarte diferite de dezvoltare. Cei cu nevoi speciale au nevoie de sprijin adaptat, de simplificarea programei, a temelor și de muncă diferențiată”, spune lectorul.

Astfel, programul de masterat este construit în jurul unui element esențial și anume practica.

„Stagiul de intervenție și observare în educația incluzivă se desfășoară în fiecare semestru din anul I și în primul semestru din anul II. Este o componentă centrală a formării, pentru că aici teoria se întâlnește cu realitatea din clasă.”

Inspectoratul Școlar Județean Sibiu are un rol important în organizarea acestei componente, sprijinind identificarea profesorilor mentori.

„Inspectoratul ne ajută să găsim profesori mentori în funcție de nivelul la care sunt masteranzii. Dacă majoritatea sunt din învățământul preșcolar și primar, lucrăm cu mentori din acest segment. Dacă avem gimnaziu sau liceu, colaborăm cu profesori din acele niveluri.”

Profesorii mentori

Acești profesori mentori au un rol esențial în pregătirea masteranzilor. Sunt cadre didactice cu experiență și recomandate pentru activitatea desfășurată în școli și pentru rezultatele obținute în lucrul cu elevi proveniți din medii diverse.

Printre mentorii implicați în program se numără învățătorul Tudorel Drăgoi de la Cârța și Viora Rozalia Costea, învățătoare la Școala Gimnazială „Nicolae Iorga” din Sibiu. Aceștia lucrează direct cu masteranzii, oferindu-le acces la experiențe reale din sala de clasă și la exemple concrete de bune practici în educația incluzivă.

„Perspectiva noastră este cea a științelor educației. Ne adresăm profesorilor care lucrează zi de zi în școala de masă și care trebuie să găsească soluții pentru fiecare copil. În multe comunități, mai ales în mediul rural, nu există suficienți psihologi, consilieri școlari sau profesori de sprijin. Nici în școlile din Sibiu nu sunt suficienți. De aceea, rolul profesorului de la clasă devine cu atât mai important”, subliniază Alina Mag.

Cârța, școala unde teoria devine realitate

Una dintre cele mai importante școli de practică ale programului este școala din Cârța, un loc care a devenit reper pentru educația incluzivă prin activitatea profesorului învățător Tudorel Drăgoi, profesor Merito și mentor în cadrul acestui program.

„Este un mentor deosebit, cunoscut în întreaga țară prin atelierul Play, Explore and Learn (joacă, explorează și învață, un spațiu în care copiii învață prin explorare și joacă. Este o învățare autentică, în care descoperirea vine natural, prin experiență directă.”

Pentru masteranzi, vizitele la Cârța au devenit o tradiție. „De câțiva ani buni venim constant aici. Nu mai este doar o vizită de studiu, ci o tradiție. Când ajungem la Cârța, studenții văd ce înseamnă, în realitate, incluziunea.”

Pentru că, explică Alina, la Cârța dacă un copil lipsește, învățătorul merge acasă să vadă care este problema. „Asta înseamnă implicare reală, dincolo de programul de la școală, iar pentru noi, astfel de exemple sunt definitorii.

Există oameni care depășesc granițele școlii și rămân conectați permanent la viața copiilor. Ei caută soluții chiar și atunci când resursele sunt limitate. Pentru noi, astfel de profesori sunt modele”, spune lectorul.

Un program despre oameni, nu doar despre metode

După opt ani de funcționare, programul de masterat de la Sibiu a devenit mai mult decât o formă de perfecționare profesională. A devenit un spațiu în care profesorii învață să vadă altfel clasa, copilul și rolul lor în educație.

„Incluziunea trebuie să devină o realitate trăită în fiecare zi, nu doar un concept teoretic. Este o responsabilitate profesională, dar și una umană”, încheie Alina Mag.

Acesta este, de fapt, unul dintre mesajele importante pe care programul de masterat încearcă să le transmită viitorilor absolvenți. Că educația incluzivă nu înseamnă doar cunoștințe și metode de lucru, ci și capacitatea de a vedea fiecare copil așa cum este și de a-i oferi șansa de a reuși.