Dacă vrei să știi cât de poluată este o zonă trebuie să te uiți la furnici. Un tânăr cercetător din Sibiu a studiat un an mușuroaiele din zona Copșa Mică

Ion Brînza, un tânăr cercetător al Universității „Lucian Blaga” din Sibiu, doctor în Neurobiologie, a studiat un an de zile mușuroaiele de furnici din zona Copșa Mică. Ion Brînza face parte dintr-o echipă, alături de specialiști din țară, cât și de la Muzeul de Istorie Naturală din Sibiu.

Copșa Mică a fost aleasă pentru că în trecut era cunoscută drept „cea mai poluată localitate din Europa”, din cauza activității industriale intense. Primele concluzii, publicate în revista științifică Life, arată că furnicile sunt „detectivi ecologici” care ne arată cât de poluat este solul sub picioarele noastre. Practic, micile insecte trec prin transformări dramatice pentru a supraviețui într-un mediu contaminat cu metale grele.

Ideea studiului a pornit de la dorința de a observa dacă factorii externi de mediu pot modifica comportamentul și parametrii interni ai unor organisme care iau contact direct cu solul. Cercetarea s-a întins pe durata unui an de zile, probele fiind colectate în vara anului 2025 din nouă repere diferite din județul Sibiu. Concluzia: corpul insectelor este „măcinat” de poluare.

Luptă pentru supraviețuire

Deși la prima vedere par neafectate, la nivel molecular, furnicile de la Copșa Mică duc o luptă acerbă pentru supraviețuire. Corpul lor suferă schimbări vizibile pentru specialiștii care știu ce să caute, cum ar fi antioxidanții.

”Această creștere a răspunsului antioxidant este ca urmare a faptului că ele încearcă cumva să compenseze mecanismele poluării. Ele încearcă, dar nu întotdeauna reușesc, să facă față acestui stres oxidativ pe termen lung”, explică tânărul cercetător.

Studiul va continua cu o etapă nouă, în care cercetătorii sibieni vor studia impactul psihologic al poluării asupra furnicilor.

”În cele din urmă vom prelua furnicile din aceleași zone pe care le am identificat anterior și în laborator vom utiliza anumite labirinturi special construite pentru a putea evalua funcțiile cognitive, practic cum gândesc furnicile și dacă în cele din urmă expunerea la metale grele și la metaloizi afectează memoria, anxietatea, fie agresivitatea furnicilor”, explică Ion Brînză.

Furnici Tetramorium cf. caespitum

Oameni Vs. furnici

Din anumite puncte de vedere, între modul în care se comportă oamenii și furnicile există similitudini surprinzătoare.

”Similitudinea principală între oameni și furnici este capacitatea de a colabora atunci când au de rezolvat o problemă”, mai spune Ion Brînza, el explicând astfel și un celebru clip de pe internet, în care o colonie de furnici rezolvă o problemă mai repede decât un grup de oameni.

Testul furnici vs. Oameni poate fi văzut aici:

Concluzie? Teoria lui Darwin la scară mică

Cercetătorii explică faptul că ceea ce vedem la Copșa Mică este un mecanism de adaptare similar cu cel descris de Darwin în celebra lui teorie a evoluției speciilor: În natură supraviețuiesc doar cei care reușesc să își modifice structura sau comportamentul pentru a face față condițiilor. O altă concluzie este că dacă vrei să știi cât de poluată este o zonă trebuie să te uiți la furnici.

Lucrarea publicată în revista Life poartă numele ”Cumulative Soil Metal Contamination Reshapes Oxidative and Neuroenzymatic Stress Responses in Ants Across an Industrial Pollution Gradient”, în traducere ”Contaminarea cumulativă a solului cu metale reformează răspunsurile de stres oxidativ și neuro-enzimatic la furnici pe un gradient de poluare industrială”. Autori sunt, alături de Ion Brînză, următorii: Lucia-Florina Popovici, Silviu Giorgian Țicu, Ionela Ramona Zgavarogea, Lucian Hrițcu, Lăcrămioara Oprică și Ioan Tăușan.

Cercetător Ion Brînza