CNAS: Spitalele și medicamentele compensate, principalele „găuri” din bugetul sănătății

Casa Națională de Asigurări de Sănătate (CNAS) a publicat un comunicat în care explică de ce cele două mari categorii de cheltuieli din sănătate, spitalele și medicamentele compensate, au ajuns să pună presiune tot mai mare pe bugetul Fondului Național Unic de Asigurări Sociale de Sănătate (FNUASS) și ce soluții pregătește instituția pentru a corecta situația.

Potrivit CNAS, cele mai mari ponderi din cheltuielile pentru sănătate revin, an de an, asistenței medicale spitalicești (aproximativ 45% din buget) și medicamentelor compensate (aproximativ 33%). În timp, în finanțarea acestor două domenii s-au acumulat dezechilibre care, spune instituția, ar putea avea consecințe serioase dacă nu sunt corectate.

Spitalele, salariile au ajuns să coste la fel de mult ca tratamentele

Din 2015, majorările salariale ale personalului din spitalele publice sunt susținute prin banii CNAS, separat de sumele care plătesc efectiv serviciile medicale acordate pacienților internați, se arată în comunicatul publicat. Datele arată o creștere constantă a ambelor componente în ultimii unsprezece ani.

În 2015, spitalele au primit aproximativ 9 miliarde de lei pentru servicii medicale, în timp ce suma alocată pentru majorările salariale era practic nesemnificativă, sub 0,5 miliarde de lei. Diferența dintre cele două componente a rămas mare până în 2016, când serviciile medicale au ajuns la circa 10,6 miliarde de lei, față de doar 0,3 miliarde de lei pentru influențele salariale.

Începând din 2017 însă, suma destinată creșterilor salariale a început să crească rapid. De la circa 3,7 miliarde de lei în 2017, la 8,1 miliarde în 2018 și 9,5 miliarde în 2019. În 2020, cele două componente au ajuns aproape egale, la circa 11,4 miliarde de lei pentru servicii medicale și 11 miliarde de lei pentru influențele salariale.

Tendința s-a păstrat și în anii următori. 12,8 miliarde de lei pentru servicii medicale și 12 miliarde de lei pentru salarii în 2021, 13,5 și, respectiv, 11,7 miliarde de lei în 2022, 14,2 și 12,4 miliarde de lei în 2023. În ultimii doi ani, ambele sume au crescut semnificativ, ajungând la circa 16,4 miliarde de lei pentru servicii medicale și 15,4 miliarde de lei pentru salarii în 2024, respectiv 17,7 miliarde de lei pentru servicii și 17,1 miliarde de lei pentru salarii în 2025.

Practic, în prezent finanțarea majorărilor salariale a ajuns aproape egală cu finanțarea serviciilor medicale propriu-zise acordate pacienților internați. CNAS consideră că acest sistem dual de finanțare nu încurajează spitalele să facă mai multe servicii medicale în beneficiul pacienților, distorsionează modul în care se plătește pe caz rezolvat și descurajează concurența dintre unitățile medicale.

Soluția aflată în lucru, potrivit comunicatului, este integrarea majorărilor salariale în sistemul de plată pe caz rezolvat, printr-o creștere corespunzătoare a tarifelor pentru serviciile medicale spitalicești.

Medicamentele compensate, consum în creștere de până la 20% pe an

Cheltuielile FNUASS pentru medicamentele compensate au crescut constant în ultimul deceniu. De la circa 8 miliarde de lei în 2015, suma a rămas relativ stabilă până în 2018 (în jur de 7-8 miliarde de lei pe an), după care a început să crească accelerat: 11,2 miliarde de lei în 2019, 11 miliarde în 2020, 12,3 miliarde în 2021, 13,3 miliarde în 2022.

Cea mai mare creștere s-a produs în ultimii trei ani. De la 17,6 miliarde de lei în 2023, la 20,7 miliarde de lei în 2024 și 25,6 miliarde de lei în 2025. Potrivit CNAS, consumul de medicamente finanțate din fond a crescut de la an la an cu procente de până la 20%, astfel că, în 2025, valoarea medicamentelor acordate pacienților a fost de 2,5 ori mai mare decât în 2015.

CNAS avertizează că acest ritm de creștere nu este sustenabil, pentru că veniturile FNUASS, care provin în principal din contribuțiile asiguraților, nu cresc în același ritm.

O parte importantă a explicației ține de structura medicamentelor decontate. Peste 80% din valoarea medicamentelor acordate asiguraților o reprezintă medicamentele inovative, în timp ce, ca numărul de tratamente, acestea reprezintă doar 48% din total. Cu alte cuvinte, mai puțin de jumătate din tratamente consumă peste patru cincimi din bani.

Ca soluție, CNAS propune încurajarea prescrierii de medicamente generice și biosimilare, mai ieftine, în locul celor inovative, în situațiile în care acest lucru este posibil din punct de vedere medical. Instituția precizează că între versiunile generice sau biosimilare și medicamentele originale nu există diferențe clinice, de siguranță sau de eficacitate, ci doar diferențe de preț.

CNAS mai spune că este necesară și schimbarea normelor legale privind stabilirea prețurilor medicamentelor și includerea lor pe lista de compensare. În lipsa acestei schimbări, avertizează instituția, România ar putea ajunge să plătească medicamente tot mai scumpe pentru un număr tot mai mic de pacienți, până la punctul în care pacienții noi nu ar mai putea intra în tratament.

Au mai fost mesaje

Comunicatul de astăzi continuă o serie de mesaje transmise public de CNAS în ultimele luni. În iunie 2026, președintele instituției anunțase că FNUASS este stabil financiar, dar semnalase aceeași problemă legată de integrarea majorărilor salariale în tariful pe caz rezolvat, precum și introducerea unei raportări electronice detaliate a cheltuielilor de către toate spitalele, publice și private.

Într-o altă declarație publică, Moldovan a criticat structura actuală a bugetului, arătând că spitalele consumă 34 din cele 80 de miliarde de lei ale sistemului, și a susținut că accentul ar trebui mutat spre ambulatoriile de specialitate și medicina de familie.

Pe partea de medicamente, propunerea de schimbare a normelor de stabilire a prețurilor face parte dintr-un demers mai amplu prin care CNAS a susținut public adoptarea modelului german de rambursare, cu obiectivul declarat ca România să devină o piață prioritară pentru lansarea de terapii noi. CNAS a mai atras atenția, în august 2026, și asupra unei alte surse de pierderi din sistem, respectiv fraudele și serviciile medicale fictive decontate.

Stimularea performanței în medicină și accesul larg la medicamente

Președintele CNAS, conf. univ. dr. Horațiu-Remus Moldovan, a declarat astăzi, 21 august că scopul acestor soluții nu este închiderea spitalelor sau restrângerea accesului la medicamente, așa cum s-a vehiculat eronat în spațiul public, ci exact opusul. Stimularea performanței spitalelor și lărgirea accesului la medicamente, în beneficiul pacienților.

„Este evident că, în condițiile unor resurse financiare inevitabil limitate (CASS de 10%, față de circa 15% în Germania, de exemplu), maximul de beneficiu îl obții dacă utilizezi cu eficiență fiecare leu de care dispui”, a transmis președintele CNAS, conf. univ. dr. Horațiu-Remus Moldovan.