Fosta mănăstire a Ursulinelor și alte două monumente istorice au fost scoase la vânzare. Nici Ministerul Culturii, nici Consiliul Județean Sibiu nu le cumpără

Ansamblul fostei mănăstiri a Ursulinelor de pe strada General Magheru nr. 34-36, clădirea în care a funcționat până acum 16 ani Colegiul Pedagogic „Andrei Șaguna”, urmează să fie vândut de proprietari. Ministerul Culturii a comunicat deja că nu își exercită dreptul de preempțiune, iar Consiliul Județean (CJ) Sibiu se pregătește să facă același lucru, pentru că „nu a fost identificată necesitatea achiziționării imobilului în vederea realizării unor obiective de interes județean”.

Acest lucru reiese dintr-un proiect de hotărâre, care se află pe ordinea de zi a ședinței ordinare de joi, alături de alte două proiecte identice ca subiect. Sunt vizate două imobile clasate ca monumente istorice: o casă cu spații comerciale de pe strada Faurului nr. 20 și un apartament de pe strada Tipografilor nr. 23, casa în care a înnoptat poetul maghiar Sándor Petőfi în primăvara anului 1849.

Fostul liceu pedagogic de pe str. Magheru se vinde

Conform documentelor propuse consilierilor județeni spre aprobare, proprietarii celor trei imobile clasate ca monumente istorice vor să le vândă, iar legea îi obligă să ofere mai întâi clădirile statului. Conducerea județului Sibiu spune, în toate cele trei cazuri, că nu are nevoie de ele.

Cel mai valoros dintre cele trei este monumentul istoric de pe Magheru. Documentația de la ședință îl descrie ca fiind imobilul monument istoric clasat sub denumirea „Fosta Mânăstire, azi Colegiul Pedagogic Andrei Șaguna” – monument istoric de importanță națională și universală.

Potrivit raportului de specialitate al Direcției Tehnice, Investiții și Patrimoniu a CJ Sibiu, tranzacția vizează trei parcele: curți-construcții și grădină, în suprafață de 525 de metri pătrați; construcția „Colegiul Andrei Șaguna” de 4.344 de metri pătrați și terenul de sport de 3.256 de metri pătrați.

Conform proiectului de hotărâre, cererea prin care proprietarii au solicitat poziția județului Sibiu a fost înregistrată la instituție pe 20 august.

Potrivit site-ului patrimoniu.sibiu.ro, mănăstirea propriu-zisă a fost construită în 1734, iar în 1769 clădirea a fost extinsă cu bani oferiți de împărăteasa Maria Tereza, lucrările fiind finalizate în 1772. Tot acolo scrie că edificiul se întinde pe circa 0,84 hectare, în jurul a trei curți interioare, iar incinta închisă ajunge până la strada Șelarilor. Fațada spre Magheru, rezultat al unificării a două corpuri, are 13 axe și elemente decorative eclectice de la sfârșitul secolului al XIX-lea și începutul secolului XX.

În perioada comunistă a funcționat în clădire Liceul Pedagogic, care după 1990 a devenit Colegiul Pedagogic „Andrei Șaguna”. Colegiul s-a mutat pe aleea Turnu Roșu în 2010, iar placa de marmură montată în 1996, la 200 de ani de învățământ pedagogic la Sibiu, a fost înlăturată în același an.

Proprietarul clădirilor fostei Mănăstiri a Ursulinelor din Sibiu este Arhiepiscopia Romano-Catolică de Alba Iulia. Din 2026, administrarea clădirii revine Asociației Brukenthal von Studio din Sibiu, care a inițiat primele intervenții de urgență, în parteneriat cu Ambulanța pentru Monumente.

Casa în care a poposit Petőfi și clădirea de la colțul cu Ocnei

Celelalte proiecte sunt de importanță locală.

Al doilea proiect vizează un apartament din strada Tipografilor nr. 23, compus dintr-o cameră și dependințe, cu o cotă de teren aferentă de 39,8 metri pătrați dintr-o suprafață totală de 576 de metri pătrați. Cererea a fost înregistrată la CJ Sibiu pe 19 august, iar Direcția Județeană pentru Cultură Sibiu comunicase poziția ministerului cu șase zile înainte.

Clădirea datează din secolul al XVIII-lea și are pe fațadă o placă de marmură, bilingvă, în română și maghiară, care amintește că poetul maghiar Sándor Petőfi a poposit acolo pe 1 aprilie 1849, potrivit patrimoniu.sibiu.ro.

Al treilea proiect se referă la imobilul din strada Faurului nr. 20, aflat la intersecția cu strada Ocnei. Documentul CJ Sibiu enumeră, la subsol, un hol de pivniță și o pivniță, la parter trei spații comerciale, dintre care unul compus din șapte încăperi, plus două camere, bucătărie și cămară, iar la etaj casa scării, antreu, două bucătării, cinci camere, un WC și pod.

Ce înseamnă dreptul de preempțiune și când se exercită

Toate cele trei proiecte de hotărâre se sprijină pe Legea nr. 422/2001 privind protejarea monumentelor istorice. Articolul 4 alineatul (4) al legii prevede că monumentele istorice aflate în proprietate privată pot fi vândute numai în condițiile exercitării dreptului de preempțiune al statului român, prin Ministerul Culturii, sau al unităților administrativ-teritoriale, „sub sancțiunea nulității absolute a vânzării”. Cu alte cuvinte, o vânzare făcută fără parcurgerea acestei proceduri poate fi anulată în instanță.

Mecanismul funcționează în felul următor: Proprietarul care vrea să vândă anunță în scris direcția județeană pentru cultură. Statul are la dispoziție un termen de maximum 25 de zile pentru a decide dacă vrea să cumpere, la un preț negociat cu vânzătorul. Dacă refuză, dreptul se transferă autorităților publice locale. Din 2024, legea le obligă pe acestea să comunice proprietarului decizia fără a depăși 30 de zile lucrătoare de la refuzul Ministerului Culturii. Comunicările de neexercitare sunt valabile pentru tot anul calendaristic în care au fost emise, chiar dacă monumentul este vândut de mai multe ori în acel interval.

În practică, asta înseamnă că administrația are un drept de primă opțiune, nu o obligație de cumpărare. Pentru imobilul de pe Magheru, clasat în grupa A, răspunsul a venit direct de la minister, prin care Ministerul Culturii a comunicat că nu își exercită dreptul de preempțiune. Pentru celelalte două imobile, clasate în grupa B, poziția a fost transmisă de Direcția Județeană pentru Cultură Sibiu.

Argumentul refuzului este identic în toate cele trei rapoarte de specialitate: „În urma analizării documentației transmise și având în vedere că, la nivelul Județului Sibiu, nu a fost identificată necesitatea achiziționării imobilului în vederea realizării unor obiective de interes județean, propunem neexercitarea dreptului de preemțiune conferit de legislația în vigoare”.