Monument istoric din centrul Sibiului, cu „degradare accentuată a fațadei și a acoperișului”, scos la vânzare. Ministerul Culturii și CJ îl lasă pe piața liberă

O casă construită în 1761 pe strada 9 Mai, la colț cu strada Târgului, care păstrează fragmente de zid din secolul al XV-lea și un steag de vânt cu monograma proprietarului de atunci, a ajuns la vânzare cu fațada degradată, cu tencuială căzută și cu elemente din acoperiș și horn dislocate. Un apartament de la parterul monumentului, cu trei camere și o pivniță boltită, urmează să fie vândut, iar Ministerul Culturii a comunicat deja că nu își exercită dreptul de preempțiune.

Consiliul Județean (CJ) Sibiu se pregătește să răspundă la fel. Un proiect de hotărâre privind neexercitarea dreptului de preempțiune a fost înregistrat pe ordinea de zi a ședinței ordinare de joi, 24 septembrie.

Motivul invocat este același care apare și în celelalte dosare de acest tip analizate de consilierii județeni luna trecută. „În urma analizării documentației transmise și având în vedere că, la nivelul Județului Sibiu, nu a fost identificată necesitatea achiziționării imobilului în vederea realizării unor obiective de interes județean, propunem neexercitarea dreptului de preemțiune conferit de legislația în vigoare”, scriu reprezentanții CJ Sibiu.

Cererea prin care proprietara a solicitat poziția județului Sibiu a fost înregistrată la instituție pe 9 septembrie, conform anexelor la proiect. Totodată, pe 28 august, Direcția Județeană pentru Cultură (DJC) Sibiu a comunicat că Ministerul Culturii nu cumpără imobilul și că dreptul de preempțiune se transferă autorităților publice locale.

9 mai nr. 22 – clădirea a fost cumpărată de la Urbana

În prezent, imobilul este clasat în Lista monumentelor istorice, ca monument de importanță locală, iar zona lui de protecție este inclusă în zona construită protejată Centrul istoric.

Ce se vinde este un apartament de la parter, compus din trei camere, bucătărie, baie și WC în exclusivitate, plus un hol comun cu o familie. La subsol îi sunt aferente trei pivnițe și o pivniță suplimentară, de 44,46 metri pătrați, potrivit documentației. Suprafața construită este de 62,66 metri pătrați, iar cota de teren aferentă este de 148 de metri pătrați din cei 270 ai parcelei.

În cartea funciară figurează și o promisiune de vânzare-cumpărare pentru pivnița de 44,46 metri pătrați, notată încă din 2005, precum și recepția, în februarie 2026, a unei propuneri de subapartamentare. Apartamentul a fost cumpărat în 2004 de la SC Urbana.

Casa cu steag de vânt din 1761 și zidărie din secolul al XV-lea

Documentația depusă la CJ Sibiu include și Obligația privind folosința monumentului istoric, emisă de DJC Sibiu pe 21 august, un act care conține istoricul și starea clădirii.

Astfel, ansamblul este alcătuit din șapte corpuri, ridicate pe două parcele inițiale. Până în secolul al XIX-lea, pe acele parcele existau patru case, cu proprietari diferiți, iar în secolul al XIX-lea ele formau două adrese distincte. Apartamentul scos acum la vânzare se află în corpul dinspre stradă, în colț cu strada Târgului.

„Corpul prezintă fragmente din sec. XV, clădirea actuală datând din 1761 după cum indică un steag de vânt metalic aflat pe coamă cu anul 1761 și monograma MM de la proprietarul de atunci Michael Muller”, se arată în document. Printre persoanele asociate istoriei monumentului sunt menționați Michael Muller (1758, 1773), Andreas Muller (1790) și, mai târziu, membri ai familiei Binder: Traugott Binder, Elise Binder și Samuel Traugott Binder.

Ca elemente artistice se mai păstrează tâmplăriile interioare și exterioare și o stucatură de plafon decorată cu elemente florale. Încadrarea stilistică indicată de specialiști este Renaștere cu elemente de baroc și neogotice. Mobilierul original nu se mai păstrează.

„Starea generală este precară”. Intervenții făcute fără aviz

Capitolul despre conservare este scurt și direct. „Starea generală este precară. Sunt degradări ale tencuielilor fațadelor”, notează DJC Sibiu. Tot acolo se arată că, la clădire, „au fost efectuate lucrări asupra tâmplăriilor, au fost montate plafoane false, fără avizul D.J.C. Sibiu”.

Fotografiile anexate documentației arată o fațadă cu tencuiala căzută până la cărămidă și un acoperiș deteriorat. „Degradare accentuată a fațadei și a acoperișului, tencuială căzută și elemente din acoperiș și horn dislocate. Poliția locală a marcat după cum se vede pericolul pentru trecători”, este descrierea care însoțește una dintre imagini.

Viitorul proprietar preia, odată cu imobilul, și obligațiile legale. „Sunt necesare lucrări de conservare, restaurare, reabilitare și întreținere, numai în baza unui proiect întocmit de către un arhitect atestat de către Ministerul Culturii, cu experiență pozitivă în domeniul protejării patrimoniului”, prevede documentul. Intervențiile asupra fațadelor se pot face doar pe baza unui studiu de parament, iar țiglele aflate în stare bună trebuie conservate.

Dreptul de preempțiune

Legea nr. 422/2001 privind protejarea monumentelor istorice prevede că monumentele istorice aflate în proprietate privată pot fi vândute numai în condițiile exercitării dreptului de preempțiune al statului român, prin Ministerul Culturii, sau al localităților în care se află, sub sancțiunea nulității absolute a vânzării. Practic, o vânzare făcută fără parcurgerea acestei proceduri poate fi anulată în instanță.

Proprietarul care vrea să vândă anunță în scris direcția județeană pentru cultură, iar statul decide dacă vrea să cumpere. Dacă refuză, dreptul se transferă autorităților publice locale.

Amintim că luna trecută, CJ Sibiu a aprobat neexercitarea dreptului de preemțiune în cazul a trei monumente, inclusiv asupra clădirii fostei mănăstiri a Ursulinelor.