„Divergențele apar mai degrabă cu beneficiarii privați”. Răzvan Pop, un nou mandat la conducerea comisiei care decide soarta monumentelor din Sibiu, Alba și Mureș

Istoricul Răzvan Pop, directorul Bibliotecii Județene ASTRA, rămâne președintele Comisiei Zonale a Monumentelor Istorice (CZMI) nr. 9. Este vorba despre structura compusă din specialiști care analizează intervențiile asupra monumentelor și zonelor protejate din județele Sibiu, Alba și Mureș. Este al doilea mandat al său la conducerea comisiei, potrivit noii componențe aprobate recent de Ministerul Culturii. Comisia se întrunește lunar și analizează, în medie, cel puțin 50 de proiecte la fiecare ședință, pentru toate cele trei județe.

Odată cu președinția CZMI nr.9, Pop devine automat și membru în plenul Comisiei Naționale a Monumentelor Istorice (CNMI).

Ce face, de fapt, Comisia Zonală a Monumentelor Istorice

Comisiile zonale ale monumentelor istorice funcționează pe lângă direcțiile județene pentru cultură și sunt formate din specialiști din afara acestor instituții. Răzvan Pop explică de ce contează această comisie.

„O comisie zonală practic ajută direcțiile județene, care nu au suficienți specialiști buni. Acești specialiști ajută la o mai bună analizare a dosarelor care vin spre avizare din județul respectiv”, precizează Pop.

Precizăm că dosarele care vizează monumentele istorice din grupa B – monumente de importanță locală – ajung la comisiile zonale, în timp ce monumentele din grupa A, cele de importanță națională, se analizează la București, în cadrul comisiei naționale. Pe lângă acestea, direcțiile pot trimite spre analiză orice alt dosar consideră necesar, de la planuri urbanistice generale, zonale și de detaliu, până la diverse intervenții punctuale.

„Impredictibilitatea legislativă”, principala problemă a mandatului încheiat

Întrebat cum apreciază mandatul care s-a încheiat, Pop menționează modificările legislative apărute pe parcurs.

„Au fost câteva sincope legate de modificări legislative care au adus brusc niște dosare spre analiză în comisii, precum intervenții în spații extravilane, care teoretic nu au nicio legătură. Lucrul cel mai complicat este această impredictibilitate legislativă, aceste modificări care vin pe parcurs și nu sunt cunoscute de la începutul mandatului unei comisii zonale”, spune acesta. În rest, relația cu cele trei direcții județene de cultură – din Alba, Mureș și Sibiu – a fost una normală, adaugă el.

Divergențele nu apar între membri, ci cu beneficiarii

În ceea ce privește divergențele asupra unor proiecte, Răzvan Pop susține că în interiorul comisiei nu apar de regulă neînțelegeri, discuții mai aprinse având loc cel mai mult cu beneficiarii privați.

„De obicei, avizarea se face prin consens. Eu nu cunosc un dosar în care comisia să fie despărțită ca punct de vedere. Poate unii au fost mai aspri, alții mai maleabili, dar în principiu rezoluția finală este aceeași (…) La administrațiile locale, unica presiune este posibila pierdere a unor fonduri externe și atunci există această presiune: haideți să avizăm mai repede, poate dosarul nu este complet sau mai trebuie ameliorat. În rest, cu administrațiile locale nu ai o problemă, pentru că, dacă trebuie ceva refăcut, se reface (…) În ceea ce privește proprietarii privați, au fost situații în care veneau cu proiecte gata făcute și noi le respingeam, pentru că trebuiau, de fapt, să intre în legalitate. Sau veneau cu proiecte în care le-am explicat că legea patrimoniului primează față de orice altă lege, dar ei se încăpățânau să facă invers”, ne explică Pop.

Chiar și așa, proporția acestor cazuri rămâne mică. „Dosarele în care am avut polemici cu beneficiarii sunt sub 10% – dintr-o sută nu sunt mai mult de șase-șapte. De ce? Pentru că dialogul de obicei îl ai cu arhitectul, iar arhitectul știe despre ce este vorba și știe cum să pună problema”, precizează președintele comisiei.

Comisia Națională nu discută tot

Toți președinții de comisii zonale – sunt 13 în total – devin automat membri ai Comisiei Naționale a Monumentelor Istorice (CNMI), iar Răzvan Pop apare respectiv în plenul acesteia în noua componență aprobată de Ministerul Culturii. Aici, spune el, mecanismul nu funcționează la fel.

„Comisia Națională, din păcate, nu funcționează ca o comisie zonală. Acolo nu se discută toate dosarele. Sunt foarte multe dosare care ajung la nivel de minister, dar de foarte multe ori dosarele importante nu ajung în Comisia Națională, ci în subcomisiile de specialitate”, afirmă Pop.

Precizăm că, pe lângă plenul CNMI, mai există patru secțiuni ale acesteia: Secțiunea de evidență, Secțiunea tehnică de arhitectură și inginerie, Secțiunea de urbanism și zone protejate și Secțiunea de componente artistice.

Diferența este că, în timp ce la nivel local avizul este dat chiar de comisie, la nivel național greutatea deciziei se mută pe secțiunile de specialitate. „De foarte multe ori noi aflăm din ce se publică pe internet că sunt dosare care au ajuns la Ministerul Culturii, dar care n-au mai ajuns în Comisia Națională. De fapt, ai o comisie națională care nu discută tot”, punctează Răzvan Pop. Situația ar trebui corectată printr-o reevaluare și o regândire a activității Comisiei Naționale, consideră președintele CZMI 9.

Digitalizarea, utilă la depunerea dosarelor, dar nu și la decizie

În comunicatul de presă, Ministerul Culturii menționează despre o etapă de tranziție către un sistem de protecție a patrimoniului „mai coerent, mai predictibil și mai bine susținut instituțional și tehnic”, precum și despre dezvoltarea unor instrumente digitale care să acopere tot parcursul, de la depunerea documentației până la emiterea avizului.

Răzvan Pop, care a condus Direcția Județeană pentru Cultură (DJC) Sibiu între 2013 și 2016, spune că un astfel de sistem ar rezolva în primul rând o problemă care nu ține de comisie, ci de direcții. „Marea problemă este că mulți beneficiari nu depun dosarele complete. Un soft ar ajuta, pentru că totul ar fi digitalizat. Este mult mai simplu ca beneficiar să încarci totul pe o platformă, iar platforma poate vedea dacă nu ai dosarul complet. Dacă nu este complet, nu se discută”, explică el.

Soluția ideală ar fi, în opinia lui Pop, una integrată. „Cel mai bine ar fi să existe o platformă națională sau măcar una pe fiecare județ, în care tu, ca beneficiar, depui dosarul și automat este văzut de toate entitățile avizatoare. Atunci nu mai trebuie să faci acel drum anevoios de la instituție la instituție”, spune el, adăugând că există exemple funcționale în Uniunea Europeană.

Efectele deciziilor CZMI

Menționăm că deciziile CZMI 9 au ajuns de mai multe ori subiect public la Sibiu. În februarie 2025, comisia a analizat panourile fotovoltaice montate pe acoperișul sediului Consiliului Județean Sibiu și a stabilit că acestea trebuie reamplasate, pentru că se vedeau din Piața Mare și din capătul bulevardului Nicolae Bălcescu (detalii aici).

Tot în februarie 2025, comisia a avizat favorabil proiectul de reabilitare a fostului orfelinat Maria Tereza de pe strada Gladiolelor, care urmează să fie transformat în săli de clasă (detalii aici), iar o lună mai târziu a dat undă verde demolării unei construcții considerate „parazitară”, pentru redarea în circulație a unui tronson din strada Ocnei (detalii aici).

În 2022, comisia a respins cererea de demolare a uneia dintre cele mai vechi clădiri de pe strada Școala de Înot, cu argumentul că imobilul ar merita mai degrabă clasat ca monument istoric (detalii aici).

Membrii CZMI 9

Pe lângă Răzvan Pop, din noua componență a Comisiei Zonale a Monumentelor Istorice nr. 9 mai fac parte inginerul constructor Margit Gogolak-Hrubecz, restauratorul Mihai Iancovescu-Rudeanu, arhitecții-urbaniști Angela Kovacs, Gheorghe Patrașcu și Mihai Țucă, arheologul Silviu Purece și arhitectul Mircea Sabău-Tătar. Membri de drept sunt arhitecții-șefi ai județelor Sibiu, Alba și Mureș.

Ministerul Culturii precizează că noile componențe au fost configurate pe principiul continuității însoțite de deschidere, adică păstrarea unor membri cu experiență și cooptarea unor specialiști noi, și că schimbarea face parte dintr-un proces mai amplu de reconfigurare a organismelor de specialitate din domeniul patrimoniului, început cu Comisia Națională pentru Salvgardarea Patrimoniului Cultural Imaterial și cu Comisia Națională de Arheologie.