Inspectorul Adi Poplăcean explică cum se transformă școala profesională în liceu tehnologic. Elevii pot învăța o meserie până în clasa a XI-a sau pot continua cu o calificare mai avansată

Din toamna anului 2026, clasa a IX-a de învățământ profesional nu mai există ca structură separată, ci a fost inclusă în Liceul Tehnologic, sub numele de învățământ tehnologic. Elevii nu pierd nimic din ce ofereau vechile școli profesionale. Ei pot obține în continuare, după clasa a XI-a, o calificare de nivel 3 și se pot angaja ca mecanici auto, bucătari, ospătari, frizeri sau cofetari. Diferența e că, pe hârtie, toți elevii intră acum „la liceu”, iar cei care vor pot continua până la bacalaureat și o calificare de nivel 4. Explicațiile, pas cu pas, vin de la Adrian Poplăcean, inspector de discipline tehnice, care a lămurit pentru Turnul Sfatului confuzia din jurul admiterii 2026.

Prima întrebare pe care și-o pun mulți părinți în această vară este dacă școala profesională, așa cum o știau, a dispărut. Inspectorul de discipline tehnice spune că nimic nu a fost desființat, doar reorganizat sub o altă denumire. Vechile școli de trei ani au fost absorbite de Liceul Tehnologic, care funcționează, de acum, sub două nume echivalente, liceu tehnologic și învățământ tehnologic dual.

„Școlile profesionale nu s-au desființat. Școlile de învățământ profesional de trei ani sunt incluse acum în Liceul Tehnologic. Deci, începând din 2026, Liceul Tehnologic include și clasa a IX-a, și calificarea de nivel 3 de învățământ profesional. Fostul învățământ profesional și tehnic se transformă în liceu tehnologic, sau învățământ tehnologic dual. Sunt două noțiuni care merg pe același palier, nu există diferență între ele”, spune inspectorul.

Traseul unui elev care intră acum în clasa a IX-a și-și dorește o calificare

Pentru un copil care începe clasa a IX-a în septembrie 2026, primii trei ani de liceu tehnologic dual seamănă foarte mult cu vechea școală profesională. Elevul parcurge aceleași module de specialitate și aceeași practică la agenți economici, doar că acum totul se desfășoară sub eticheta de liceu.

„Copiii care intră în 2026 în clasa a IX-a parcurg, în clasele IX, X și XI, modulele care erau incluse și în vechiul învățământ profesional, alături de practica pe care o făceau și înainte absolvenții de profesională.”

Cine nu vrea să continue liceul poate încheia pregătirea mai devreme, exact cum se întâmpla și înainte cu absolvenții de școală profesională. După clasa a XI-a, elevul poate susține un examen de certificare și se poate angaja imediat, cu o calificare de nivel 3.

„După clasa a XI-a, la alegerea elevului, se poate opri și, ca absolvent de unsprezece clase, poate susține un examen de certificare de nivel 3, care îi conferă o calificare profesională și posibilitatea de a se angaja pe piața muncii, la fel cum se întâmpla până acum cu cei care terminau învățământul profesional: mecanic auto, bucătar, ospătar, frizer, coafor, manichiurist, pedichiurist”, mai spune inspectorul.

A doua opțiune este continuarea până la bacalaureat, cu o calificare de nivel 4.

Elevii care aleg să nu se oprească pot continua cu clasa a XII-a, unde vor da un bacalaureat asemănător celui actual, dar cu o probă în plus, legată direct de meseria pentru care se pregătesc.

„Vor susține, pe lângă proba de română-matematică ce era până acum proba la alegere, și o probă scrisă de specialitate. De exemplu, la turism și alimentație, cei de la tehnician în turism sau tehnician organizator banqueting vor avea o probă scrisă de specialitate. Chiar la începutul lunii am avizat programele pentru bacalaureatul din 2030, la marketing. Toate aceste detalii vor fi aduse la cunoștința elevilor”, explică prof. Adi Polplăcean.

Cei care merg pe acest traseu complet obțin, la finalul clasei a XII-a, atât diploma de bacalaureat, cât și o calificare profesională de nivel 4, un nivel superior celui de nivel 3.

„Perechile de calificări” din broșura de admitere

Mulți părinți au fost derutați de modul în care sunt scrise, în broșura de admitere 2026, ofertele liceelor tehnologice: la fiecare clasă apar, de fapt, două denumiri de calificare, una lângă alta.

„La Liceul Tehnologic Independența, de exemplu, scrie așa: o clasă tehnician transporturi, aceasta e calificarea de nivel 4, de liceu, iar pe rubrica următoare apare mecanic auto, sau tinichigiu auto, sau sculer-matrițer, sau operator pe mașini cu comandă numerică. Este calificarea de nivel 3.”

Rostul acestei formule este să lase deschisă, pentru fiecare elev, ambele variante: prima calificare din pereche corespunde absolvirii integrale, cu bacalaureat (nivel 4), a doua corespunde opririi mai devreme, după clasa a XI-a, cu examen de certificare (nivel 3).

Inspectorul spune că dacă un elev se oprește după clasa a XI-a poate reveni la liceu mai târziu, dar trebuie să mai facă ultimii ani de liceu, la zi sau la seral, în funcție de vârstă. Abia după aceea poate da BAC-ul.

„Dacă elevul nu a împlinit vârsta de 18 ani, se poate înscrie la liceu din nou, la zi, pe locurile rămase libere. Dacă a împlinit deja 18 ani până pe 31 august, atunci merge la seral. Învățământul tehnologic funcționează numai la zi și la seral, la frecvență redusă avem doar filiera socio-umană.”

Schimbări la liceele economice și la celelalte licee de profil

O altă sursă de confuzie a fost broșura cu mediile de admitere din anul precedent, unde multe specializări ale liceelor economice au apărut fără corespondent din anii anteriori. Inspectorul asigură însă că la profilul economic nu s-a schimbat nimic, isr clasele de liceu au rămas aceleași ca înainte. Ceea ce a dispărut din statistici sunt doar meseriile care, până acum, existau exclusiv ca învățământ profesional, fără variantă de liceu.

„Pe domeniul turism și alimentație, ospătarii și bucătarii care funcționau în sistem dual, la fel ca și comerciantul-vânzător, aveau numai calificarea de nivel trei, nu exista variantă de liceu pentru ei. Acum, fiindcă toată lumea e la liceu, trebuia să li se ofere și o calificare de nivel patru. De exemplu tehnician în activități de comerț pentru comerciant-vânzător, tehnician în gastronomie pentru ospătar-bucătar. Tocmai de aceea nu au apărut medii de comparație anul trecut, pentru că nu existase până atunci nicio clasă de liceu pe aceste meserii, ci doar de învățământ profesional”, explică Adrian Poplăcean.

Confuzia a fost resimțită cel mai puternic acolo unde, până acum, majoritatea claselor erau pe învățământ profesional, nu pe liceu, cum este cazul Liceului Tehnologic Independența sau al celui de Industrie Alimentară unde doar câte trei clase, în fiecare unitate, erau de liceu propriu-zis.

„S-au speriat și nu au înțeles ce se întâmplă cu profesionala, cum a dispărut și lucrul acesta nu l-au înțeles nici operatorii economici, partenerii de practică ai școlilor”, mai spune inspectorul.

Nu se desființează, dar schimbările sunt vizibile și pot avea efecte secundare

Datele oficiale confirmă, dincolo de explicațiile inspectorului, amploarea schimbării. Pentru anul școlar 2026-2027 nu mai există, în Monitorul Oficial, nicio cifră de școlarizare distinctă pentru „învățământ profesional”. Este primul an în care absolvenții de clasa a VIII-a nu mai au deloc opțiunea de a intra direct într-o școală profesională ca structură separată, ci trec obligatoriu prin admiterea la liceu.

Reorganizarea are la bază Legea învățământului preuniversitar 198/2023 și a fost detaliată prin Ordinul MEC nr. 6.700 din 17 noiembrie 2025, publicat în Monitorul Oficial pe 26 noiembrie 2025, actul care stabilește, punct cu punct, regulile de admitere, de practică și de certificare a calificărilor în noul sistem. Rămâne de văzut, în lunile următoare, dacă numărul elevilor care aleg să se oprească la calificarea de nivel 3, după clasa a XI-a, se apropie de numărul celor care terminau anterior școala profesională de trei ani, singurul indicator care va arăta, cu cifre, dacă reforma și-a atins scopul declarat sau dacă a produs efectele secundare semnalate deja de cei din sistem.

Printre aceste efecte secundare semnalate până acum se numără o creștere a abandonului școlar, în special în rândul elevilor care aveau nevoie de traseul mai scurt și mai practic oferit anterior de școala profesională, reducerea sprijinului financiar oferit de operatorii economici elevilor din învățământul dual, aceștia nemaifiind siguri câți dintre elevi vor alege, până la urmă, calificarea de nivel 3 de care companiile au cu adevărat nevoie și o tensiune tot mai vizibilă între oferta educațională și cererea reală de pe piața muncii, mai ales în sectoare precum HoReCa, unde angajatorii au nevoie de personal calificat rapid (bucătari, ospătari), nu neapărat de absolvenți cu bacalaureat și calificare de nivel 4.