Dezbaterea jocurilor de noroc în Sibiu a fost dominată de reprezentanții industriei. Primarul Fodor, cea mai aplaudată: „În Sibiu se consumă droguri, deși sunt interzise”

Din cele trei proiecte inițiate pe subiectul sălilor de jocuri de noroc din municipiul Sibiu, cele mai multe aplauze le-a primit cel susținut de primarul Astrid Fodor, adeptă a reglementării, nu interzicerii totale. Explicația acestei reacții este simplă: majoritatea celor care au venit la dezbatere lucrează în industria jocurilor de noroc.

Dezbaterea organizată de Primăria Sibiu pe subiectul sălilor de jocuri de noroc din municipiu a avut loc miercuri după-amiază, într-una din sălile Stadionului municipal. Sala cu o capacitate de 130 de locuri s-a umplut rapid, cu multe minute înainte de ora 18:00, ora programată pentru începerea discuțiilor.

Acestea au fost deschise de primarul Astrid Fodor, care s-a arătat impresionată de numărul mare de reacții ale sibienilor la cele trei proiecte elaborate pe subiectul sălilor de jocuri de noroc: în jur de 1.200 de persoane au transmis diferite poziții. „Aproape 1.200 de persoane au avut o reacție, ne-au scris punctele de vedere, ceea ce eu n-am întâlnit de când sunt la Primăria Sibiu”.

Cel care a moderat dezbaterea a fost Dorin Nistor, secretarul municipiului Sibiu. Acesta a prezentat, pe scurt, cele trei proiecte de hotărâre elaborate de luna trecută: cel al consilierului USR, Diana Mureșan, care propune interzicerea sălilor de jocuri de noroc, cu excepția agențiilor loto care renunță la păcănele, proiectul consilierului AUR, Constantin Dincă, prin care se propune interzicerea totală, și, respectiv, proiectul inițiat de conducerea Primăriei Sibiu. Acesta permite funcționarea sălilor de jocuri de noroc, cu anumite restricții. Iar dacă acest din urmă proiect ar fi cel adoptat de Consiliul local Sibiu, mai bine de jumătate din cele 111 săli existente ar trebui să se închidă.

Aplauzele industriei

Înainte ca cei din public să aibă cuvântul au vorbit inițiatorii celor trei proiecte de hotărâre care vizează sălile de jocuri de noroc din Sibiu. Diana Mureșan, consilier USR, a apreciat că în Sibiu există „o majoritate bine conturată” care susține interzicerea sălilor. „Soluția propusă de doamna Fodor nu rezolvă problema de fond. Atâta timp cât aceste săli vor exista, tentația va rămâne. Ce fel de oraș ne dorim? Sigur, prietenos cu familii, cu copiii sau unul în care dependența se regăsește la fiecare colț de stradă?”.

Consilierul Constantin Dincă (AUR), cel care susține interzicerea totală a sălilor de jocuri de noroc, a fost primul care a generat o reacție negativă a celor prezenți. „Mi-au trecut prin mână mii de elevi, am avut, ca diriginte, elevi care și-a distrus viitorul, jucând banii familiei la ruletă. Poate în online să existe control mai mare”, a vorbit Dincă, moment în care din sală au venit hohote de râs. „Cum controlezi online?”, au fost mai multe replici strigate, potolite mai apoi de moderator.

Primarul Astrid Fodor a luat mai apoi cuvântul și a arătat că a ajuns la proiectul de reglementare și nu de interzicere a sălilor de jocuri de noroc gândindu-se, de exemplu, la prohibiția vânzării de alcool instituită vremelnic în Statele Unite ale Americii, care nu a dat rezultatele așteptate. „Eu așa sunt structurată, să gândesc că reglementarea este mai bună decât interdicția. M-am gândit la prohibiția din SUA. M-am gândit și la consumul de droguri. Că și în Sibiu se consumă, deși sunt interzise”, a declarat Astrid Fodor.

Astrid Fodor a mai amintit că jumătate din sălile de jocuri de noroc ar urma să se desființeze, dacă se aprobă proiectul inițiat de ea, că distanța față de școli este propusă a fi de 100 de metri, că în zonele de case ar fi interzise astfel de activități, iar noile săli ar putea fi permise doar în trei zone mărginașe orașului. Prezentarea ei a avut parte de aplauze ample.

Majoritatea din Consiliul Local ar fi împotriva interzicerii

Primarul Astrid Fodor a arătat că s-a consultat și cu reprezentanții FDGR, PSD și PNL (cu cei de la USR și AUR nu a mai fost cazul, având în vedere proiectele inițiate de aceștia). „La FDGR toată lumea a fost de acord să mergem pe reglementare, am vorbit cu fiecare consilier în parte. Percepția mea este că grupul PNL este pentru interzicerea sălilor de jocuri de noroc. PSD a fost pentru reglementare. Domnul Leția (Forța Dreptei – n.r.) a susținut același lucru cu tărie” a rezumat Astrid Fodor pozițiile forțelor reprezentate în Consiliul local Sibiu.

În corelare cu numărul actual de reprezentanți pe care partidele îi au în Consiliul local, rezultă că majoritatea aleșilor sibienilor susțin reglementarea funcționării sălilor și nu interzicerea acestora. Este vorba de o majoritate de 13 voturi, asigurată de FDGR (opt consilieri), PSD (patru consilieri) și, respectiv, FD (un consilier). Formațiunile care susțin interzicerea sălilor de jocuri de noroc ar strânge doar opt voturi: cinci de la PNL, două de la AUR și unul de la USR.

De altfel, la dezbatere au participat puțini consilieri locali.

Două tabere. Cea a industriei a fost mai numeroasă

În discuțiile care au urmat până la câteva minute după ora 21:00 s-a conturat clar faptul că în sală sunt prezente două tabere. Cea care susținea interzicerea sălilor de jocuri de noroc a fost reprezentată de psihologi și specialiști în psihiatrie, reprezentanți ai unor asociații de părinți și cadre didactice. De cealaltă parte, au fost patroni de companii din industria jocurilor de noroc, reprezentanți ai patronatelor și angajați ai societăților comerciale care activează în acest domeniu.

„E ca și cum am legaliza drogurile, dacă permitem sălile de jocuri de noroc”, a trasmis Mihai Copăceanu, psiholog specializat în adicții. „60% din veniturile industriei provine de la persoanele cu comportamente problematice”, a citat din diferite statistici un medic psihiatru. Care a mai arătat că în camera de gardă ajung tot mai mulți dependenți de jocuri de noroc.

Părinții și cadrele didactice prezente, precum și relativ puținele persoane care s-au prezentat drept „simpli cetățeni” au cerut interzicerea totală invocând, spre exemplu, faptul că astfel de săli de jocuri de noroc „nu aduc niciun beneficiu”. „Sunt uimit de această propunere de reglementare a jocurilor de noroc. Sălile de jocuri de noroc prosperă când majoritatea jucătorilor pierd”.

De cealaltă parte, și reprezentanții industriei jocurilor de noroc au venit cu opinii scrise de psihologi. „Marea majoritatea a jucătorilor nu sunt dependenți. Deci măsurile publice devin nu doar disproporționate, ci și ineficiente”, a citat din Liliana Pârvulescu reprezentantul unei firme de jocuri de noroc.

„Nu am prea întâlnit distruși”

Printre cei care au luat cuvântul au fost și numeroși angajați din industria jocurilor de noroc. Au invocat că nu este acceptabil să le fie desființate brusc locurile de muncă, au arătat că au rate și copii de întreținut la facultăți.

O femeie care spunea că lucrează de 11 ani într-o sală de jocuri de noroc a spus că a văzut mai mult clienți care vin să se distreze. „Nu am prea întâlnit distruși, ci persoane care vin și spun că se distrează. Oamenii sunt distruși poate din alte motive, poate au fost părăsiți. Sunt oameni destul de mari care vin și se relaxează”.

Un alt angajat din industrie a arătat că lui îi este prielnic mediul. „Aici avem climă, căldură, nu stăm în praf, nu veau să merg în construcții. Salariul nu este foarte mare, nu sunt așa mulți bani cum spun unii”.

„Am un prieten care s-a spânzurat”

Din tabăra mai puțin numeroasă a celor care susțin interzicerea sălilor de jocuri de noroc a fost adus drept argument numărul celor peste 2.300 de sibieni care și-au solicitat autoexcluderea din astfel de săli de jocuri de noroc pentru a ilustra impactul negativ al acestei industrii. În discuție au fost aduse și exemple. „Cât valorează o viață de om? Vă spun exemplul unui prieten, care a primit niște bani să schimbe termopanele la casă. Lângă magazinul de termopane era o sală de jocuri, a pierdut toți banii, s-a întors acasă și s-a spânzurat în pod. Am cunoscut jucători de fotbal care puteau fi foarte mari, dar bagă banii la păcănele. Sunt lucruri reale. Nu e cazul să ne gândim la bani, ci la sănătate”, a vorbit Andrei Bițu, fost vicepreședinte al Asociației județene de fotbal.

Gabriel Popa, reprezentant al unei asociații de părinți, a remarcat că de la discuții lipsesc tocmai „beneficiarii” sălilor de jocuri de noroc. „Adevărații beneficiari, persoanele vulnerabile, ar trebui să se expună. Faceți un focus grup, nu dezbatere publică, cu astfel de persoane. Nu în funcție de ce zice industria de jocuri sau ce zicem noi”, s-a adresat Popa decidenților prezenți.

Distanța de 100 de metri față de școli să se înjumătățească

Argumentele aduse de reprezentanții industriei pentru reglementare au pornit de la ideea că, dacă sălile de joc vor fi interzise, jucătorii se vor muta în on-line, unde legile nu se respectă, iar profiturile sunt exportate în alte țări. Că legislația actuală este respectată și că minorii nu intră în sălile de jocuri de noroc deoarece, altfel, proprietarii riscă amenzi de 20.000 de euro.

Cu o sală care le aplauda frenetic, uneori, discursurile, reprezentanții industriei păcănelelor au cerut chiar reducerea distanței permise față de școli de la 100 la 50 de metri (deși legislația națională impune un minim de 300 de metri, fără a fi respectată).

Totodată, reprezentanții industriei au mai solicitat și reducerea taxei de autorizare propusă de conducerea Primăriei Sibiu la 2.000 de lei/mp/an, pe motiv că este prea mare.

„Nu ne dorim banii dependenților în zona de sănătate pentru a-i trata”

Printre puținii care au remarcat prezența masivă a reprezentanților industriei jocurilor de noroc la dezbatere a fost Horațiu Cojocaru, directorul Direcției de Sănătate Publică Sibiu. „Este o dezbatere puțin dezechilibrată, nu mă așteptam ca în locurile din sală să fie reprezentați ai industriei jocurilor de noroc, care de la 50% sunt acum undeva 70 – 80%. Eu, personal, eram interesat să aud vocea comunității”.

Horațiu Cojocaru a avut parte de reacții verbale negative din sală, drept pentru care a plecat în cele din urmă de la dezbatere. „Suntem parte a industriei jocurulor de noroc pentru că trebuie să tratăm consecințele. Se spune că nu rezolvăm problema interzicând. Nu cred. Cred că acele categorii vulnerabile se vor descurca mai greu cu online. E cazul să solicităm colegilor din parlament să reglementeze și zona on-line. Nu ne dorim banii dependenților în zona de sănătate pentru a-i trata”, a mai spus Horațiu Cojocaru.

Printre cei care au vorbit aproape de final a fost și deputatul Adrian Echert (USR). „Este cumva normal ca oamenii din industrie să-și apere poziția. Vă compătimesc că trebuie să duceți această luptă, pentru că e o cauză care nu este susținută de comunitate. Industria nu face ceva pozitiv, care aduce plus valoare și aduce ceva bun în societate”, a mai spus Echert.

Urmăriți mai jos înregistrarea integrală a dezbaterii organizată de Primăria Sibiu

Fotografii de Silvana Armat:

Citește și