Analiza unui paradox turistic: târgurile cresc, dar Sibiul stagnează. Cine e regele Crăciunului în România? Sibiul e peste Cluj, deocamdată. Târgul de Paște: ”Suntem fericiți că nu a fost afectat de aceste crize”

Clujul vine puternic din urmă la numărul de turiști, în luna decembrie. Iar Craiova e în creștere evidentă, față de anii în care nu conta în această lună. Județul Sibiu a avut anul trecut un an record, după numărul de turiști, însă luna decembrie nu a fost cea mai bună.

O analiză a turismului de Crăciun ne arată cum s-a schimbat turismul în Sibiu, în ultimii ani. Și ce se poate face în viitor.

”Avem creșteri ale încasărilor față de 2024 de +20% și chiar +50%”

Andrei Drăgan Răduleț, organizatorul Târgului de Crăciun din Sibiu, susține că târgul a înregistrat o creștere a vânzărilor și a numărului de vizitatori, în 2025, față de anii precedenți. Comercianții care s-au adaptat, și au oferit calitate și prețuri competitive, au raportat creșteri ale încasărilor de 20% până la 50% față de 2024, susține el. Cu toate acestea, datele statistice arată o scădere.

”De regulă, noi ne uităm la noiembrie și decembrie cumulat. Dar, pe lângă asta, târgul în sine a avut un an de creștere la ediția trecută, cel puțin din perspectiva vânzărilor expozanților și a numărului de vizitatori.

Din feedbackul expozanților și din informațiile de la câteva puncte de vânzare de unde avem date, avem creșteri ale încasărilor față de 2024 de +20% și chiar +50%. Nu este o creștere uniformă și nu se aplică la toate căsuțele, este clar. S-a observat o diferență mare la cei care „s-au străduit”, au adus oferte bune clienților și au avut prețuri competitive. Unii expozanți doar au ridicat prețurile pe principiul „toate s-au scumpit”, iar aceia nu au avut rezultate prea bune. Publicul este mai sensibil la prețuri, din ce am putut observa, dar e dispus să cheltuiască pe ceea ce crede că merită.

Foarte mult s-a dezvoltat în ultimul timp turismul de o zi, în cazul căruia oamenii, din păcate, nu se cazează, iar asta afectează indicatorii turistici”, spune Drăgan.

Totuși, și el remarcă o stagnare a cifrelor oficiale privind înnoptările (72.549 în 2024 vs. 72.212 în 2025, cumulate lunile noiembrie și decembrie).

Sibiul, afectat de ”turismul de zi”

Explicația stă în două fenomene majore: turismul de o zi face ”ravagii” în Sibiu, iar cazarea în locații din jurul municipiului e mai ieftină și de multe ori chiar mai confortabilă. De mulți ani media înnoptărilor scade în județ, nu numai în luna decembrie.

Foarte mulți vizitatori vin la Sibiu, consumă la târg, sau la orice alt eveniment, dar pleacă în aceeași zi, este una din explicațiile cifrelor. Aceștia generează încasări, reflectate în succesul comercianților, dar nu apar în statisticile de cazare, care măsoară numărul de turiști cazați.

O altă caracteristică e reprezentată de cazarea în afara municipiului. Prețurile mai accesibile din zonele limitrofe (Mărginimea Sibiului, Șelimbăr) fac ca mulți turiști să se cazeze în afara orașului. Astfel, municipiul Sibiu pierde statistic aceste sosiri turistice.

Sibiu vs. Craiova. ”Provocarea de a readuce un turist e diferită față de a-l atrage pentru prima oară”

Privind graficul „Turismul în luna decembrie” (2010 – 2025), se confirmă afirmațiile lui Andrei Drăgan.

Sibiul (linia mov) se află pe un palier înalt, fiind constant în top 3 destinații din țară (după București și Brașov). Totuși, curba pentru anii 2024-2025 arată o ușoară scădere / stagnare, o stabilizare după anii de creștere accelerată.

Brașovul (linia portocalie), o altă destinație cu „tradiție”, prezintă o traiectorie similară: o ușoară scădere în decembrie 2025 față de 2024, confirmând că orașele ”emblemă de Crăciun” se confruntă cu aceeași dificultate de a menține rate mari de creștere an de an.

Craiova (linia galbenă) confirmă teoria „noutății”. Craiova era aproape inexistentă turistic în decembrie până în 2020-2021, dar a înregistrat o ascensiune abruptă, ajungând la nivelul unor orașe precum Timișoara sau Iași.

Așa cum subliniază Drăgan, noutatea atrage masiv prima dată, un avantaj pe care Sibiul l-a avut în anii de după 2007, anul în care a fost Capitală Culturală Europeană, dar pe care acum trebuie să îl compenseze altfel.

”Piața târgurilor de Crăciun este, per ansamblu, în creștere, și asta e bine. Dar concurența din prezent înseamnă și că nu toate orașele cresc la fel. Cred că unele orașe cu o tradiție turistică mult mai lungă au niște provocări diferite. Cum ar fi Sibiul și Brașovul, care deja au fost vizitate de o mare parte din public în ultimii ani. Iar provocarea de a readuce un turist e diferită față de a-l atrage pentru prima oară.

La Craiova, de exemplu, cred că noutatea atracției joacă un rol pozitiv important. La Sibiu, cred că o calitate și o coerență a strategiei turistice, în care toți operatorii turistici au un rol, este mult mai importantă. Adică să comunici o idee clară despre motivele pentru care să revii la Sibiu, iar odată ajuns aici să ai ce să faci mai mult de câteva ore, să vezi lucruri noi la muzee, să fii curios să încerci restaurantele din oraș, iar infrastructura locală (parcări, drumuri, autobuze) să fie prietenoasă”, explică Andrei Drăgan.

Schimbarea comportamentului consumatorului

Publicul a devenit mult mai atent la modul în care își cheltuie banii. Modelul „ridicăm prețurile pentru că totul s-a scumpit” nu mai funcționează. Turiștii sunt dispuși să plătească, dar doar pentru valoare reală.

În privința Târgului de Paște, organizatorii susțin că cifrele arată o stabilitate, însă nu se poate compara cu Târgul de Crăciun, acesta fiind mult mai mare și de mai mare importanță turistică.

”Așa, pe scurt, e cam ca anul trecut, pot să spun din feedbackul rapid de la expozanți. Expozanții sunt mulțumiți, a fost foarte OK. Și noi eram curioși cum este afectat târgul după această serii de crize. Dar cum evenimentul e relativ mic, nu sunt mase de oameni care să apară sau să dispară. Suntem fericiți că nu a fost afectat de aceste crize”, spune Drăgan.

”Nu mai este suficient efortul exclusiv al organizatorilor târgului”

Sibiul a depășit faza în care Târgul de Crăciun singur putea genera creșteri fulminante an de an. Marea provocare identificată este readucerea turistului care a mai vizitat deja Sibiul, spun specialiștii în domeniu.

Pentru a transforma vizitatorii de o zi în turiști de 2-3 zile, care să se cazeze în oraș, strategia Sibiului trebuie să devină una integrată.

”Târgurile sau evenimentele culturale din oraș, care se desfășoară pe parcursul întregului an, ar  trebui să fie doar „cârligul”. Oferta trebuie să includă activități complementare atractive: muzee cu oferte noi, o scenă gastronomică puternică, alte posibilități noi și inedite de a petrece timpul liber.

În plus, nu mai este suficient efortul exclusiv al organizatorilor târgului. Hotelierii, proprietarii de restaurante și autoritățile locale trebuie să creeze o „poveste” comună și coerentă”; spune un consultant în turism consultat de Turnul Sfatului.