Secretele Bisericii „Sfânta Margareta” din Mediaș: Turnul care se înclină, legenda bucătarului Mehmet și paznicul Petrică și statuia de lemn care veghează orașul

În inima județului Sibiu, acolo unde istoria sașilor se împletește cu legendele orientale, Biserica Evanghelică „Sfânta Margareta” din Mediaș își deschide porțile pentru a dezvălui o lume desprinsă din cărțile de povești.

Sub egida campaniei „Oameni și locuri de poveste”, pagina de Facebook a Consiliului Județean Sibiu aduce în prim-plan mărturiile rămase de povestit ale locului, prin vocea ghidei Christa Moldovan, un om care și-a dedicat pensia promovării patrimoniului local.

„Fratele” turnului din Pisa se află la Mediaș

Puțini turiști știu că Mediașul găzduiește un fenomen arhitectural destul de rar: un turn care rivalizează cu celebra construcție din Pisa. În sensul că se înclină, în rest, nu au nicio legătură.

Din cauza etajelor suplimentare adăugate în momentul în care localitatea a devenit oraș, turnul bisericii a început să se încline. Astăzi, în momentul consolidărilor realizate în 1927, înclinația vârfului față de bază era de exact 2,36 metri. Și a rămas aceiași în această sută de ani.

În vârful acestuia străjuiește „Petrică din turn” sau „Turre Pitz”, o statuie din lemn despre care legendele spun că reprezintă un paznic vigilent, însărcinat să patruleze pe toate laturile pentru a preîntâmpina atacurile inamice.

Dragoste și istorie pe fundul unei cristelnițe de bronz

Biserica adăpostește cea mai veche cristelniță din Transilvania, datând din anul 1371. Piesa de rezistență ascunde însă un detaliu neașteptat: un text gravat în alfabet arab.

„Legenda spune că un bucătar pe nume Mehmet s-a îndrăgostit de o tânără din Sighișoara. Pentru a se căsători cu ea, a cerut să fie eliberat din oaste și s-a stabilit la Mediaș”, povestește ghida Christa Moldovan.

Se crede că Mehmet s-ar fi cununat în această biserică, lăsându-și numele scris pe vasul de bronz ca mărturie a trecerii sale. Un musulman trecut la creștinism și o urmă lăsată în urmă.

Covoare din Anatolia și momentul în care Mediașul „a rămas fără vin”

Interiorul lăcașului de cult este un muzeu al comerțului medieval. Aici pot fi admirate covoare orientale aduse din Anatolia în secolele XVI-XVIII, perioadă în care sașii medieșeni prosperau din negoțul cu lână și păr de capră. Valoarea acestor piese era măsurată prin numărul de noduri pe centimetru pătrat, fiind adesea donate bisericii cu ocazia unor momente importante din viața comunității: nunta și înmormântarea.

Tot aici, istoria mare a Europei și-a scris o filă importantă. În 1576, principele Ștefan Báthory a primit în această biserică delegația nobililor polonezi care i-au oferit tronul Poloniei.

Anecdota locală spune că, în timp ce solii polonezi așteptau confirmarea veștilor, Mediașul a trăit o premieră absolută: a fost singura dată când orașul a rămas fără nicio picătură de vin în crame.

Christa Moldovan: Ghidul care dă viață pietrelor

Dincolo de obiecte, sufletul bisericii este Christa Moldovan.

Fost lucrător în comerț, ea este astăzi lector al bisericii și un ghid pasionat.

 „Nu pot oficia cununii sau înmormântări, dar putem vorbi despre credință și Dumnezeu”, spune ea cu modestie.

Christa le explică vizitatorilor importanța Sinodului din 1572, când preoții sași au decis trecerea la cultul evanghelic, un proces democratic care a durat 42 de ani pentru a asigura convingerea fiecărui membru al comunității.

Cu două orgi funcționale (una din 1756 cu peste 1.300 de tuburi și o alta adusă din Dupuș), Biserica „Sfânta Margareta” rămâne un pilon cultural al nordului județului Sibiu.

Pentru turiștii care caută autenticitatea Transilvaniei medievale, Mediașul oferă, prin acest monument, o lecție vie de istorie, artă și toleranță între civilizații.